îngerii mei descompuși
colțurile camerei umplute
cu rochia
ce nu se mai sfârșește
sfâși-o adaugă-mi pe ea
ochii buzele dinții
cumpără-ți un polonic uriaș
mă las amestecată

aș vrea să mâncăm olla
tolăniți în fotoliu
să fii înfometat la extrem
și să-mi muști rochia asta
ce nu se mai sfârșește
lua-o-ar naiba
îmi strică visul

ochii mă urmăresc
pe tavan pe pereți
mănânc ochi
fac dragoste cu ei
se amestecă prin mine
pe rinichi
valuri prin vene

carnea se lipește de carne
stelele agățate de
coada unui înger
mâinile noastre șușotind
îngerii nostri descompuși