Tu, cel care ai vrea să îmi afli zâmbetul
cu care am alergat umăr la umăr cu lumea, oprește-mă!
pune-mi mâna în piept și smulge-mi ștafeta,
privindu-mă în ochi!
ea este suferința de a alerga fără nimeni în față.
aleargă și speră că vei învinge lumea,
că vei fi ulterior o matriță pe care își vor tipări unii sufletele,
prin presare.
și așa mai departe...
mereu se găsește câte un prost care să se deștepte visând.