Tu doamnă, ce la stele îți place să visezi,
De totuși căsnicia ai vrea să ți-o păstrezi,
Ghidează-te prin reguli, ce ajută-n viață,
Purtându-le în gând în orice dimineață.

Greșeala recunoaște-o când este undeva,
Prinde momentul potrivit recuperând ceva,
Acoperă minciuna ta înțelept,discret,
Sau gestul demorsează-l,cu un motiv concret.

Trăiri impetuoase se află-n orișicine,
Dar se topesc rebele,uitarea intervine,
Nu disputați mereu prezentul și averea,
Eliminați contraste ce tulbură vederea.

Când unele probleme puternic vă-mpresoară,
Pășiți peste aspecte ce liniștea omoară,
La necazuri ce apar,nu faceți tărăboi,
Căsnicia-i dansul intim,ce se face-n doi.

Laudă soțul uneori, deși nu crezi ce spui,
Poftele ce nu-s comune, agăță-le în cui,
De-i intrat într-un conflict,ajută-l cu răbdare,
Ca să fie fericit în pielea ce o are.

Pășiți peste necazuri, privindu-le în zbor,
Și planuri împreună croiți spre viitor,
Vina n-o pasați într-una, unul către altul,
Stabiliți concret de fapt, cine-i vinovatul.

Apreciați ce-aveți frumos și-a fost bine făcut,
Amintiți-vă cu drag, de timpul petrecut,
Natura s-o admirați, ținându-vă de mână,
Construiți ceva solid,ce-n urmă să rămână.