Pare iarbă ce crește ordonat în rânduri,
Sub el se află pământul însămânțat cu gânduri,
Deasupra lumina și aerul îl mângâie,
Uneori se umple de urdori sau albă râie,
Alteori cade, iar pământul devine albă coală,
Părăsit de podoabă ca o femeie ce înșeală,
Dacă ai o “greblă”, o apă și răbdare,
Îl poți curăța de ierburile murdare.