Și când paharul s-a umplut…



Busola timpului mă-ndreaptă
Spre piatra amintirilor „duet”-
Aș vrea s-o sfarm, dar niciodată
Nu pot schimba trecutul cert.

Vâslesc prin amintiri de-o viață
Ca să adun o scoică din nisip-
Aș vrea să pot –măcar o dată
S-ajung la mal, dar nu vâslind.

Iar când paharul s-a umplut
Un strop te doare cel mai tare-
Dar el se varsă încet, pe lut
Ca să se nască o dalbă floare…