Pâlcuri de zâmbete peste întrebările toate
tremură ca un lan în mireasma verii
nu mai aștept răspunsuri
de când viața începe să-și numere pașii
primii din ulița mică și strâmtă a mamei
următorii din liniștirile trecătoare
ultimii din primăvara asta
niciodată și niciodată și niciodată
nu vor mai veni
ei pleacă spre Tine cu greutatea unei ridicări de cumpănă

Iubitul meu cântă
pentru prima și ultima oară același cântec al depărtării
El cântă pentru mine
O melodie nouă
Iubitule când ai să înțelegi chemarea unei lăcuste
ce sare spre nimicire

Eu port sub aripi răspunsul iubirii
Crispat în îmbrățișarea sensurilor ce pier
prin pene de păun soarele prinde culoare după culoare
prin degetele răsfirate soarele se răsfață.