In drumul meu spre mine
M-am regasit in mii si mii de chipuri
Forme ciudate... de intuneric si lumina
Au jucat leapsa in sufletul meu
Si au prins conturul unui Eu chinuit
De ganduri, de temeri, de visuri nebune
Bantuit de frumusetile divine
Ca de o Fata Morgana
Si totusi Dumnezeu a fost prezent
Mereu in momentul crucial
Cand ultima speranta parea ca se pierde
Iar eu ma agatam in disperare de El
Apoi ma intovaraseam cu ingerii
Un timp
Apoi uitam
Si dracul devenea confidentul meu
In dulcea nebunie
Iar cand forta vitala se prabusea
Ma intorceam chinuita la El
Atotputernicul, Atotiubitorul
Si in El stiam Totul
Si in El era Bine
Caci El ESTE ’’CALEA, ADEVARUL SI VIATA’’