din Stalingrad până-n Tatra
oase
feciorii României
mama nu le-a plâns la căpătâi
popa a rostit o rugăciune-n grabă
un război în care nu am câștigat nimic
dar am pierdut atâtea
pământ
libertate
demnitate
omenie
bucurie
tineri frumoși

din Stalingrad până-n Tatra
s-a clădit absurdul
ironic
care ne-a plecat capetele
ne-a micșorat inimile
cei mai buni au căzut
tineri frumoși
morți neplânși
bucăți rupte din sufletul nostru

vedeți că nu putem să vă aducem înapoi
veniți voi oase atunci
cum v-ați dus
cum v-ați dus