Imi miros palmele a piatra sparta
din Sparta inspre Grecia, cu ardoare
miros a femeie, gust amarui a copil
cirese negre si mici, trei vrajitoare
o canapea noua si multi nervi
freza prea scurta, nu mai am cercei
dimineata sa nu uiti de ciorba
nu, nu asa, dai fumul pe mine
ai spart paharul de vin, covorul meu!
Simt ca ametesc, ce atmosfera poetica
urla sirena, trage pe dreapta
cati copaci, Doamne, in numai trei minute
si daca da, ai putut sa ma ierti, Maitreyi?...