Pași pe o stradă pustie...
Foșnetul ploii alunecând egal,
Gând după gând, ceas după ceas,
Praf de nori strecurat printre pietrele pavajului,
Tânjind după sufletul pământului.

Pași pe o stradă pustie...
Frunze orbite de lumina felinarelor,
Învârtindu-se ca niște fluturi în delir,
Sânge de copac tânăr acoperind pietrele pavajului,
Căutând inima pământului.

Pași pe o stradă pustie...
Umbră tăcută alunecând ușor
Printre frunzele ucise de toamnă,
Alter-ego sărutând pietrele umede,
Ascultând cântecul pământului.



Leiden, 8 noiembrie 2000