Afara ploua
Ploua din pacate si in sufletele noastre.
Stropi reci ne lovesc pic,pic,pic sufletele pierdute
Cu fiecare pic mai pierdem ceva din noi
Cu fiecare pic avem sentimentul ca in inimile noastre creste un spin
Care creste, creste si se dezvolta infingandu-si in noi tepii. Si doare.
O durere seaca aproape insuportabila.
Intinzi mana si ceri ajutor celor din jurul tau.
Dar in jurul tau nu este nimeni sa te-nteleaga cat suferi.
Te resemnezi si incerci sa te obisnuiesti cu durerea.
Dar ea devine tot mai insuportabila pe zi ce trece.
Deodata, afara norii se risipesc iar la tine ajunge o raza de soare
E calda si-ti incalzeste sufletul. Ce bine e. Durerea dispare.
Ai vrea sa nu se mai termine niciodata starea asta.
Uiti de durere si incepi sa revi sa traiesti.
Dar din pacate raza este o biata raza. Nori grei se interpun pe cer intre tine si ea.
Vor castiga norii va castiga raza ? Cum poate ea sa se lupte de una singura ?
Ai vrea sa o ajuti. Dar e prea departe.
Si ca sa ajungi la ea trebuie sa strabati plafonul de nori grei si intunecosi.
Abia se mai vede……….. a disparut.
Tu sti ca e dincolo de nori. Sti ca se lupta sa ajunga la tine.
Dar asta nu te consoleaza cu nimic.
Se face frig. Iar durerea reapare.
Of viata ! Credeam ca am scapat de durere.
De ce Doamne mi-ai dat raza doar pentru o clipa sa ma amagesc ?
Oftezi. Maine este o alta zi.
Sti ca atunci cand va putea raza va veni sa te incalzeasca iar si iar
Dupa cum cerul este senin sau ………. sau schimbator.
Sa ma multumesc oare cu atat ?
Sa ma bucur de aceste clipe in care raza alunga din calea mea tot ce-i trist si rau ?
Sa ma resemnez sau sa lupt ? Si daca aleg sa lupt cu cine sa lupt ?
Si stiu eu oare pt. ce lupt ?
In acest razboi in care nici raza nu ma poate ajuta pe mine nici eu pe ea.
O iubesc si ma iubeste. Ii inteleg caldura si ea imi intelege sufletul, incalzindu-l.
Dar vreu mai mult! Cu cat vreau, cu atat parca apar mai multi nori pe cer.
Incerc sa nu ma mai gandesc. E greu insa.
Ranile facute de ghimpe sunt tot mai multe iar seva iubirii curge prin ele
Si faptul ca am cunoscut caldura razei ma face uneori sa devin mai trist.
Dar sper. Nu se poate sa nu apara soarele si pe cerul meu.
Nu e drept. De ce norii nu ma lasa-n pace ?
Ceva imi spune ca daca vreau sa scap, trebuie sa parasesc aceasta lume pentru o alta.
O alta lume cu multe necunoscute.
Oare nu-i prea tarziu sa-i invat sensul ? Ma voi putea eu oare acomoda cu ea ?
Si mai e ceva ce ma sperie.
Oare acea lume se va acomoda cu mine care am trait atata timp aici?
Va trece ea cu vederea lucrurile rele pe care le-am invatat ?
Prea multe intrebari si prea putine raspunsuri.
Afara ploua. Pic,pic,pic
La meteo se anunta maine vreme frumoasa.