Descoperă, în tine,
Urma poeziei mele...
Și vei afla mult mai mult!
Vei înțelege că
Unu și Unu dau 3 uneori,
Asta dacă nu folosim prezervativ!
Că lecția vieții
Se ține când suntem în vacanță
Iar răsăritul, ce-și înmoaie
În pomeții noștri razele, e doar stereotip.
Că atingerea unei icoane cu buzele
Și visul au drepturi egale...
Descoperă, în tine, pofta
De-a muri pentru un bărbat
Și crede că nu e blestem,
Ci binecuvântare!
Acoperă șoapta ce-o țes
În miezul pântecului tău
Cu o sărutare,
Liberă de orice dorință carnală.
Încearcă să uiți
Ce te face femeie, și reînvață!
Descoperă iară
De ce, tu, ești leagănul poeziei mele,
De ce pentru noi,
Însoțiți de respirația voastră,
Orice fleac capătă sens
Iar orgoliul devine o tristă amăgire.

Printre zăbrelele din plumb,
ÃŽn celula sufletului meu,
Picură radiații sub formă de răvaș!
Și orice miez sec aș dori să-l umplu cu tine...
Sună jalnic, știu!...
Descoperă tu,
Cum să-ți spun te iubesc
Fără să mă fac de râs?
Există???!

Descoperă, în tine,
Urma poeziei mele...
Apoi, învață-mă ce am uitat!

(28-ian-2003)