Calc în picioare viața
și, omorând Moartea,
mă ridic la Ceruri
și cad din nou în Iad.
Mă rog la Tine, Doamne,
să nu-mi lași al meu suflet,
să-l iei Sus, lângă Tine,
să nu mă lași pe mine,
eternul muritor.
Căci am păcatul vieții,
ce m-am născut cu el,
și recunosc aievea,
căci păcătos sunt eu.
Recunosc, o, Doamne,
că ție ți-am greșit,
și nu lăsa Satana,
ce-n Lume m-a pândit,
să mă ridice, Doamne,
și să mă ia cu el,
căci Iadu-i plin de ură
și de dureri de moarte,
și doar la Tine, Tată,
fericit pot fi.