Iti apreciez curajul de a fi erou,
Iti apreciez virtutea de a trai
Chiar daca esti doar un ecou.

Te respect pentru decizia de a iubi,
Te respect pentru puterea de a crede
Si imi esti simpatic pentru toate-aceste nebunii.

Daca nu ai fi tu care sa zbori pe 9 trepte ceresti
Eu as cadea, probabil, foarte de sus, ca un disolut,
Ca un misionar ce a crezut prea mult in cele lumesti.

Daca nu ai fi tu, un mic pungas al cuvintelor mari,
Eu as fi poate un contur amorf desenat pe un perete
Pe care toata lumea il priveste cu ochi indiferenti, hilari.

Daca nu ar exista conservatorii cu placute de identificare nobiliara
Agatate cu fala pe dosul lor de imbecili- sorcoviti de notorietatea istoriei
Atunci vietile noastre antagonice s-ar stinge banale, in a trecutului fanfaronada

Daca nu ar fi existat xenofobie,
Daca nu am fi fost precedati de rasism,
Daca nu ar am fi trait in sclavie,
Si daca nu am fi crezut in nazism,
Daca nu am fi trait in lacomie
Razboindu-ne din cataclism in cataclism
Atunci, probabil ca ne-am fi pierdut timpul reinventandu-le
Din nevoia de barbarism…

Si cum istoria ne invata sa ne repetam greselile
Cu periodicitatea unei vanitati de general,
Vom recucerii cu inversunare in cadere, zarile
Ce ne-au ratacit perfide intr-un plan central…

Vom recastiga statul de tirani
Cu fiecare crima geniala,
Si vom dovedi fara sfiala
Ca avem minti de sobolani !

Nota: Apoteoza crimei, 24.05.2003