O filă-ntoarsă șarpelui, un zvon răpit iluminării
Pe-același țărm trupesc un suflet
Zbiera albastru cerului atunci
Vei fi uitat să-ntorci un sacru astăzi permanent din noi
Măcar o gură de autopsie în sexul sufletelor
Retromorfic distilând
Toate nuanțele fericirii – stupidă-ncrâncenare
Vei regăsi pe-același țărm trupesc iluziile tuturor
Și zvonurile toate surde
Și filă după filă orb
Rearanjând metaforele axial întunecimii
Orb și fericit vei ști că n-a durut,
Cerșind măcar un ceas din noi lumina
Vei înțelege...