Lumea e o nesfârșită plutire
Care se scaldă în ea insăși
Culege un albastru de ici, un sărat de dincolo
Tablou lichid cu rame albastre
Scurs în vid în toate direcțiile ca picăturile de rouă pe un perete negru,
Pete de plăcere sângerează la simpla lor rostire,
Un trup gol iși caută zborul într-un pahar cu apă,
Nădăjduiesc să-l pot găsi odată
Să-i simt gustul albastru picătură de picătură
În timp ce alunecă din plăcerea de a fi în plăcerea de a nu mai fi
Născându-mă pe mine a doua oară... pată.