Poveste

e timpul! spuneai
si te prindeam de degetul inelar
tragandu-te dupa mine
prin padurea de ganduri
imprastiind samanta mangaierii
poate, poate
ai fi inflorit si tu
ca liliacul din ochii-mi

e timpul! spuneam
si ma agatai de lobul urechii drepte
tarandu-ma dupa tine
prin vartejul de soapte
leganandu-mi bratele
doar, doar
as fi zburat si eu
ca pescarusul din gandu-ti

e timpul! spuneai
e timpul! spuneam
si-n file de carte
valsand ne-nchideam