unii îți spun pe nume
eu.....
nu-mi mânjesc buzele cu iluzii
nici inima nu mi-o leapăd doar de amorul artei!


piei nălucă! piei!
nu mă induce în eroare
ai dinții colorați
și de fiecare dată arunci în mine cu resturi de pâine

mă îmbraci în pisică


piei,piei nălucă!
cusăturile mâinilor tale mă sufocă
și eu rămân doar cu mirosul Ciulendrei

câteva zgârieturi pe frunte


piei nălucăăăăă!
să râdem în vânt!să scuipăm fantezie!


piei nălucă!
piei!

halucinant te văd mușcând din memoria altei tinere
...
apoi molestezi respirația credinței mele
și te rostogolești în creierul anacondei
construind o altă gheișe.

piei nălucă!
PIEI!