Din ochiul rotund al nopții
ne întoarcem către înlăuntru
așteptând dimineața
acel mâine care amenință
să se nască în fiecare zi
murmurând cuvinte
care seamănă a plâns a râs

Suntem prinși în miile de litere
pe țesătura virtuală a ecranului
Concreți si inutili ne construim
mica istorie devorată
de la cap către coadă
tacticos și indiferent
de șarpele albastru electric
Cu pasul colorat diferit
lăsăm semne, adânci și fixe
ca bătăile unui pendul