Voi aluneca pe urme de nisip ca vântul
adulmecându-ți mirosul pielii răspândit
între hainele noastre precum parfumul
florilor de câmp cosite odată cu grâul.

Și voi gusta din fructul blestemat al iubirii
mușcându-ți buzele ca din gutui coapte
mirosind a toamnă iubită tandru-ntre vii
și a parfum de-ocean răvășit peste noapte.

Strângându-te la piept, voi retrăi fantasma
și sființenia împlinită a îmbrățișării târzii
sclava mirării că are aceeași mireasmă,
iterând încă o dată, esența iubirii dintâi.

12 decembrie 2000


Din volumul "Anotimpul licuricilor", apărut 15 aprile 2001, editura Pro Transilvania