De ce pe toți cei buni, Ghinionul îi oprește
De ce dacă ești pe val, altu-n creștet te lovește
De ce pictorul talentat, Doar pânza mâzgălește
De ce rechinul fioros, moare înecat c-un peste
De ce vrei să afli ceva, Dac-asta nu te privește
De ce mereu să fie așa, doar pentru că așa este
De ce acela ce nu știe, Mereu primul glăsuiește
De ce despre un geniu, spun toți că nu gândește
De ce ei vor sa fii la fel, Când tocmai asta te deosebește
De ce rechinul are dinți, iar racul numai clește
De ce-alpinistul cel mai bun, Cerul nu-l cucerește
De ce oare noaptea, soarele nu mai strălucește
Când la aceste întrebări, răspunsuri vei găsi
Si la toate cele pe care ti le pui, Vei constata
Că știi mult prea puține fată de cate credeai tu că știi
Nu te pripi să crezi in tot ceea ce vei auzi
Ci cercetează înainte sa reții
Căci de ești informat, vei fi recompensat
Nu azi, nu mâine, ci in veci.