Presentiment

Știu, mormântul îmi va fi-ntuneric de ape,
Oceanul va mai înghiți un sărman anonim,
Mă vor pândi capcane de grote și groape,
Cât de-ascunși ne e dat uneori să murim...

De-mi va fi frică, mă voi pierde-n uitare,
Doar fluxul mă va plânge cu apele-i reci,
Ascunse nisipuri îmi vor rămâne hotare,
Sicriu îmi va fi reciful pe veci.

Singur, voi rătăci prin păduri de corali,
Eu, umbra a tot ceea ce am fost ieri,
Îmi voi ascunde urma-n curenți abisali
Și-n poteci de apă ce nu duc nicăieri.