America e plină de câini. Fiecare american are o casă, nevastă, doi copii minori și un câine. Așa e în America. Ba chiar putem afirma că numărul femeilor măritate este egal cu cel al câinilor. Sau invers. Numărul câinilor este egal cu cel al femeilor măritate. În schimb, pisicile sunt destul de rare, și marea majoritate locuiesc într-un copac din care le tot dau jos pompierii la insistențele unor băbuțe care toate seamănă între ele. Că așa e în America, toate băbuțele semănă între ele, fie că au patruzeci sau optzeci de ani. Dar culmea, câinile și pisicile nu se întânesc niciodată. Câinii se întâlnesc cu postman, cu milkman și cu inspectorul de la Sănătatea Animalelor. Sau cu ceilalți câini și îi trag împreună un beisbol, după care se duc în oraș să bea un drink. Pisicile nu se întâlnesc decât cu pompierii si cu băbuțele, dar pentru foarte puțin timp fiindcă preferă să stea în copaci. De acolo Ammerica se vede mai bine.
Dacă stau bine să mă gândesc, America nici nu există de fapt. E doar o invenție a studiourilor cinematografice, care din asta fac profit. Căini, pisici, băbuțe, chestii…
Cum dracu să poți crede că există blocuri de trei sute de etaje și autostrăzi cu șase benzi. Trucaje pe calculator. Sau oameni care dorm în cutii de carton la margine de Cichago. Auzi ce nume, Cichago. Sună ca o marcă de gumă de mestecat. Sau de elastic pentru chiloți. E o afacere bună America asta, fiindcă se fac sute, ce spun mii, milioane de filme cu ea. De fapt dacă e o dată făcută pe calculator, studiourile și-o vând de la unul la altul, mai pun un etaj în plus la un bloc, mai reduc din benzile autostrăzii schimbă culoarea câinelui, freza băbuței și pun pisica să miaune cu accent latin și gata! Scot un film nou și se umplu de dolari. Și dolarii ăștia, ce chestie, știți că din rațiuni de economie sunt făcuți toți la aceeași dimensiune? Și ăia de cinci și ăia de o sută. Toți măsoară șapte pe doișpe și sunt tipăriți cu cerneală lavabilă, se spală și se retipăresc în funcție de necesitate. Bani de tifăl. De aia în filme americanii nici nu numără banii. Ați văzut cum scoate mafiotul banii dintr-un plic și numai îi răsfoiește o dată și aruncă un ochi asupra lor și zice printre dinți și trabuc: lipsesc două sutare. Și-i pune individului cu plicul pistolul la ceafă și îl mierlește.
Așa că bine am adus vorba. În America aia inventată de cinematograf, există și mafioți. De fapt există mafioți dinainte de a exista America și o să existe și după. Ei sunt baza. Se spune prin cercurile înalte că de fapt studiourile sunt ale lor și ei sunt și proprietarii câinilor care joacă în filme și pentru care încasează onorarii grase de tot. Cel mai celebru e un câine numit Al Pacino care ia treizeci de milioane pentru un film. Doar pisicile sunt ale nimănui. Ele sunt de fapt America. Pisicile și copacii. Restul sunt chestii de cinematograf pe care le uiți de la o zi la alta. De la un film la altul…