agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-14 | [This text should be read in romana] |
テ始 prima cトネトフorie la Sulina am fost cu mama, sト-l vizitトノ pe tata. El a fost cazat mereu la hotel 窶曦arul窶, iar pe noi ne-a plasat la familia Cauciuc, pe strada a doua de la cea principalト.
Casa 窶曚auciuc窶 era テョnconjuratト, ca mai toate テョn Sulina, de o grトヅiniネ崙, aranjatト ca un insectar - perfect. Familia Cauciuc fremトフa zi ネ冓 noapte printre araci ネ冓 viネ嫗 de vie, stropind ba roネ冓ile, ba dovlecii. Aici am vトホut prima oara dovleci uriaネ冓. La Bucureネ冲i dovlecii aveau o mトビime normalト, ネ冓 oricum grija lor nu o purta nimeni, creネ冲eau de capul lor printre rテ「ndurile de viネ崙 de vie. ネ亙 mai aveau multe pisici ネ冓 un cテ「ine rトブ. Lトフra テョntr-una ネ冓 mama mト apostrofa: 窶 Nu te mai juca cu el, se supトビト Herr Cauciuc! De parcト s-ar fi putut juca cineva cu monネ冲rii トκ冲ia de cトナni din Sulina! 窶 Ne e frica de hoネ嬖 doamnト, テョi explica la fiecare lトフrat bトフrテ「nul Cauciuc mamei, da, vin de undeva din stufトビiネ ネ冓 ne fura tot, ネ冓 mai ales dovlecii... Uitam cum テョl cheamト ネ冓 am zis din greネ册alト 窶枌una dimineaネ嫗 Herr Ciocan窶. El nu s-a supトビat, mama s-a テョnroネ冓t ca ネ冓 cum eu aネ fi furat dovlecii. Povestea cu ciocan ネ冓 cauciuc a durat cam toatト vacanネ嫗 pentru cト diferenネ嫗 nu era prea mare, pentru mine cel puネ嬖n. 窶 Pテ「nト la urmト tot mト supトビ, mi-a zis domnul, テョncercテ「nd sト-mi arate cum aratト un cauciuc ネ冓 cum aratト un ciocan.... Sト nu-i supトビ cu bテ「lbテ「iala mea, テョi salutam fトビト sト le mai zic pe nume. 窶 Dar de ce se cheamト cineva Cauciuc, am テョntrebat totuネ冓. 窶 Ca sト nu テョl cheme Ciocan, mi-a rトピpuns. Azi cred, el avea umor, acest bトフrテ「n care era disperat cト-i furト cineva dovlecii sau strugurii ネ冓 ネ嬖nea un cテ「ine uriaネ care mテ「nca enorm de multト mトノトネiga, cト asta-i dトヅeau, mトノトネigト cu lapte, pe care noi le cumpトビam, chiriaネ冓i care veneau テョn vacanネ崙. Eu cトネトフoream pe Transilvania cu domnul cトパitan, prieten bun al tatトネui meu, domnul Willi cel blond de la Bucureネ冲i, care aducea curentul de departe pentru toata insula テョntre stuf ネ冓 farul vechi, テョntre puネ冂トビie ネ冓 窶曦arul窶, unicul hotel. Azi oamenii tac precum o fトツeau studenネ嬖i strトナni buddhiネ冲i pe vremuri, se adunト ネ冓 nu se mai merge la piaネ崙 la Tulcea. テ始 tトツere se テョncarcト ネ冓 tot テョn tトツere stau unul lテ「ngト altul. テ始 genネ嬖le colorate e tot ce aveau ネ冓 テョn paporniネ嫺, ネ嬖nuta apretatト cere tトツere. Da, ネ冓 sacoネ册le sunt mai drepte acum. Saci nu mai existト. Sulina este acolo, unde se putea ajunge cel mai uネ冩r pe apト dinspre mare, un Porto Franco, un port liber de mai bine de o sutト de ani. Pe braネ孛l Sfテ「ntul Gheorghe sau Braネ孛l Chilia, nu se putea intra uネ冩r de pe mare, aネ兮 a zis tata, care ネ冓 acolo tot cu electrificarea firmei 窶昿nergo Reparaネ嬖i窶 a ajuns. V-am povestit cテ「ndva pe la テョnceput despre tata ネ冓 Ana ネ冓 acele dicネ嬖onare. Nu ネ冲iu dacト Ana aceea mai este テョn Sulina, probabil cト mai sunt multe Ane ネ冓, desigur, ネ冓 librトビii. Ana, aceea care テョi aducea peネ冲e tatトネui meu, este o femeie テョn vテ「rstト, iar librトビia modernizatト. Totul se schimbト, ca ネ冓 pe Valea Jepilor.... Pe vremea aceea familia Frangetti, una din vechile familii de pescトビi, ネ嬖nea locul de centralト pentru pescarii de pe braネ孛l Sulina. Vorbeau o romテ「nト moale, amestecatト cu cuvinte ruseネ冲i, ce テョnsト nu se テョmpotmoleau, cテ「nd vorbele cu patinト slavト ieネ册au din gurile lor pline cu dinネ嬖 de aur. Da, doamna Frangetti ネ冓 domnul Frangetti aveau toネ嬖 dinネ嬖i テョmbrトツaネ嬖 テョn aur. Nu aネ兮 ca mama, care avea un singur dinte ネ冓 acela argintiu. テ始 Deltト aproape toネ嬖 oamenii aveau cel puネ嬖n unul sau doi dinネ嬖 de aur, semn de bunトピtare. Doamna ネ冓 domnul Frangetti erau mereu bine dispuネ冓. Probabil cト acei dinネ嬖 de aur ce strトネuceau continuu emanau o bucurie, care te cuprindea subit cテ「nd vorbeai cu ei. Oamenii din Deltト nu vorbeau mult, dar cテ「nd veneam noi, erau tare curioネ冓 cum e la Capitalト. 窶 Tu chiar mergi cu tramvaiul, テョntrebau copiii pe plajト, unde テョmi petreceam toatト ziua. 窶 Da, la Bucureネ冲i nu merg cu vaporul ネ冓 nici cu barca.... 窶 Ce bine e sト mergi cu tramvaiul, el nu se scufundト, adトブga cテ「te unul ネ冓 se uita admirativ la mine.... Cam aネ兮 cum mト uitam eu cテ「nd eram micト la piloネ嬖 ネ冓 stewardesse care treceau pe lテ「ngト mine テョn Bトハeasa, pe vremea aceea singurul aeroport, ca ネ冓 cum ei ar fi descoperit zborul acolo pe loc.... Toネ嬖 テョネ冓 doreau sト vinト la Bucureネ冲i ネ冓 sト meargト tot timpul cu trenul ネ冓 tramvaiul. De ce, n-am テョnネ嫺les. A merge cu barca pe canalele ascunse, pline de vietトκ嬖, de un aer de libertate absolutト ale Deltei era mult mai frumos decテ「t cu tramvaiul テョntre Piaネ嫗 Unirii ネ冓 Piaネ嫗 Rahova. Dar cum sト mト テョnネ嫺leagト ei, care nu aveau decテ「t o piaネ崙 micト la care mergeau pe jos. Orトκ册lul avea trei strトホi de nici un km ネ冓 cテ「teva strトヅuネ嫺, un fel de cトビトビi, ce se テョnfundau undeva テョn stuf. Doamna Frangetti era mereu acasト, mamト a douト fete, care o ajutau cテ「nd pregトフea seara instrumentarul cu care se pleca la pescuit. O femeie mai テョn vテ「rstト decテ「t toネ嬖 din jur, cu permanent ネ冓 pielea tトットツitト de soarele Deltei, grijulie. Ea organiza, ea telefona, ea lua banii de la oameni ネ冓 era cu ochii pe cテ「ntarul bolovトハos pe care erau cテ「ntトビiネ嬖 peネ冲ii uriaネ冓. Aネ兮 ca atunci nu i-am vトホut decテ「t de douト ori テョn viaネ崙: テョn bトビcile pescarilor ネ冓 pe acel cテ「ntar. Apoi peネ冲ii erau spトネaネ嬖, tトナaネ嬖, curトκ嫗ネ嬖, feliaネ嬖, テョmpトビネ嬖ネ嬖 la 窶枋ine trebuie窶, ce rトノテ「nea pentru cei care veneau pテ「nト la poartト, pentru mai marii oraネ冰lui, la fabrica de peネ冲e, ネ冓 ultima parte ajungea la puネ嬖nele magazine ale orトκ册lului. Pentru mトビimea acelor peネ冲i, care se mai zbトフeau テョn zori ネ冓 aruncaネ嬖 テョn lighene marca Gulliver, nu existト nici un cuvテ「nt. Peネ冲ii de mare pe noi copiii nu puteau decテ「t sト ne sperie. Pentru mine, copil de oraネ, un peネ冲e era mare cテ「t o linie de ネ冂oalト sau un hamsi era mic ネ冓 nu-l テョntテ「lnisem decテ「t prトニit, nu avea nici ochi ネ冓 nici nu miネ冂a din nici o aripioarト. El, domnul Frangetti, era foarte roネ冰 la faネ崙. Nu l-am vトホut bテ「nd alcool ca pe ceilalネ嬖 pescari. Revenea acasト テョn zori, nu de la petreceri, ci de la pescuit de pe mare sau de pe canalele mai mici sau mai mari din jurul farului vechi. テ始tr-o noapte, m-au luat cu ei, cu fiica lui mai micト ネ冓 cu un muncitor de la uzina tatトネui meu. Uzina era pe drumul spre cimitir, plin de praf pe mijloc ネ冓 pietriネ ce te durea sub sandale la margine, ce ducea spre plajト, de unde テョncepea marea cea mare. Farul vechi, ziceau unii, nu mai e de folos. Trebuie unul nou. Un far nu poate expira, el stト ネ冓 pトホeネ冲e, nu vine sト-i zicト nimeni sト-ネ冓 schimbe menirea. El, farul vechi, a stat ネ冓 a pトホit cテ「t eram noi noaptea pe Dunトビe, apoi pe mare. ネ亙 ne-a pトホit bine. Ne-am テョntors de fiecare datト tot dupト semnalele lui. テ始 farul nou, care abia ce se implantase テョn apele dintre Mare ネ冓 Dunトビe, pe atunci nu credea テョncト nimeni. Acum cテ「nd テョmi amintesc paネ冓i dintr-o barcト テョntr-alta, mi se par mari. Da, trebuia sト trec din barca de pe Dunトビe テョn cea care pleca pe mare, acea Mare Neagrト infinitト, テョn mijloc de noapte テョn rテ「setele pescarilor, テョn valurile care ne udau ciuciulete ネ冓 pトピトビile care zburau テョn cerc deasupra noastrト. Pトピトビile pescuiau tot acolo テョntre ape. Strigトフele pescトビuネ冓lor la farul vechi nu pot fi descrise, ネ嬖pete de toate nuanネ嫺le, nu aveau nimic comun cu pトピトビile ce pluteau candid pe plajト sau albatroネ冓i greoi, ce pトビeau cト nu ネ冲iu nici ei ce cautト pe uscat, aネ兮 テョmpiedicaネ嬖 cum mergeau. Pescarii nu cトネcau grijulii, ei cトネcau fトビト gテ「nduri, fiecare avea mテ「inile ocupate cu plase, cテ「rlige sau sticla de vodcト. Cテ「nd テョmi amintesc, din cauza grijii ce o aveam, ネ冲iind sub mine marea, care se bトフea cu Dunトビea, paネ冓i puネ嬖ni dintr-o barcト テョn alta se loveau de pragul unei lumi nevトホute. Era o teamト cu gust sトビat, o teamト ce nu apare noaptea pe uscat, cu o intensitate ce pトフrunde sub pieile acelea ale sufletului, unde te テョntorci poate テョn vis sau cテ「nd te scuturト frigurile unei iubiri cu gustul tristeネ嬖lor marine. De la acest punct al farului vechi nu pleca niciodatト o barcト singurト spre plasele dinspre mare, unele テョntinse oficial, altele fトビト sト ネ冲ie nimeni. Evident, ネ冲iau toネ嬖 cト se pescuieネ冲e nisetru, peネ冲i rari, ce trトナau undeva テョn mare, departe de noi, cu icre uriaネ册 ネ冓 scumpe, dar codul nescris al tトツerii funcネ嬖ona テョn lumea dintre ape. 窶 Eh, da, aici e de noi, strigau pescarii hotトビテ「ネ嬖, aici e peネ冲ele cel mai mult... 窶 De ce, テョntrebam eu, cu vocea aceea de copil care n-are ce zice, dar vrea sト ネ冲ie... 窶 Cum, nu ネ冲ii... aici e peネ冲ele テョntre ape ネ冓 uite, doarme, cト tare uネ冩r テョi mai prindem... ネ冓 ei, ei aveau habar nu ca mine. Dar ei aveau ネ冓 vodcト, ネ冓 griji, ネ冓 fricト, ネ冓 truda de a se lupta cu plasele, pe cテ「nd eu vedeam din barcト numai capetele ネ冓 cテ「rligele... rar de tot o gurト de peネ冲e, ce pトビea sト se テョnece cu cテ「rligul テョn partea de jos a gurii テョnspトナmテ「ntate ネ冓 apa ce-l inunda de peste tot. Din cテ「nd テョn cテ「nd, テョntre spuma care se arunca peste noi, se ivea un ochi sticlos de peネ冲e, nu pトビea sト ネ冲ie cト-i este clipa plinト de cテ「rlige, ci se zbトフea ca la carte... De atunci nu am mai putut mテ「nca ciorbト de peネ冲e テョn care pescarii テョmi puneau din respect ca la musafir cテ「te un cap cu ochi cu tot. Ochiul de peネ冲e テョl simネ嬖 ca pe bobul de mazトビe cu gust de ou... doar pトフruns ネ冓 el de sarea apelor din care a ieネ冓t. Stトフeam ネ冓 priveam ca un pitic テョn grトヅinト, ascunsト テョn capトフul unei bトビci pentru mine pe atunci mult prea lungi, care probabil pentru peネ冲ii de sub noi, era o simplト coajト de nucト. Ei, bトビbaネ嬖 uriaネ冓, trトトeau ネ冓 beau ネ冓 se luptau cu plasele ネ冓 guri peste guri deschise de peネ冲e, cu o lume de peネ冲i, de peネ冲i pe care nu aveam sト-i mai revトヅ vreodatト. va urma |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy