agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-06-14 | [This text should be read in romana] |
Am ridicat cu emoție receptorul telefonului. Când colo, Iulian, grăbit, fără să mă întrebe ce fac, mi-a zis telegrafic, ca și cum l-ar fi asteptat taxiul în stradă: Ștefane, e o farsă sau va fi o farsă, ascultă-mă pe mine, hai s-o-ntindem! În balconul CC-ului l-am văzut pe un fost profesor din facultate, îți explic eu când ne vedem.
Io, nu È™i nu, că să vezi ce bine va fi, cum vor înflori turismul, comerÈ›ul, agricultura. El, nu È™i nu, că într-o săptămână îl vor omorî pe CeaÈ™că „și după aia, vin ăștia, neamuri proaste, din urmă“. Săptămâna prorocită de Iulian a durat doar două zile. Văzând o aÈ™a contracÈ›ie a timpului, mi-am zis că în România va fi urât È™i puÈ›in de trăit. Prin Germania ne-am descurcat biniÈ™or. Iulian È™tia limba È™i era foarte priceput. ÃŽl ducea capul din liceu, la toate se pricepea. După campionatul de fotbal din Italia, voiam să mă întorc acasă. Eram la Frankfurt, tocmai dădeam mâna a doua de vopsea într-o mansardă pe lângă Catedrala Sf. Bartholomeu. Asta ar fi fost ultima lucrare dinainte de plecare. Mansarda era situată cam la nivelul etajului 6-7, dar turla de peste drum părea È™i de aici incredibil de înaltă. Tocmai se găinățase un porumbel pe geamul din tavanul înclinat. Semn de noroc, mi-am zis, când îl aud pe Iulian strigând din bucătărie. Acolo era un televizor mic aÈ™ezat pe un suport în colÈ›ul din stânga ferestrei. Treabă nemÈ›ească, îl puteai vedea de oriunde te-ai fi aÈ™ezat prin bucătăria la fel de micuță ca sufrageriile noastre confort unu cu balcon cu tot. Iulian rămăsese cu mâna dreaptă ridicată spre imaginile din colÈ›, într-un gest foarte des folosit pe aici în deceniile trei È™i patru ale prea roÈ™ului secol douăzeci. Nu distingeam prea bine. Am zis că-s secvenÈ›e din America de Sud. M-am apropiat să văd mai bine, crezând că totuÈ™i ciomăgeala e din Chile, unde generalul Pinochet terminase 16 ani de dictatură. SecvenÈ›ele nu erau din Santiago, ci chiar de lângă Arhitectură, de fapt de la intrarea Facultății de filologie, unde o aÈ™teptasem într-o zi (6 dec. ’89) pe Lia, de dimineață până spre seară. ― „Vor înflori comerÈ›ul, turismul È™i agricultura“, aÈ™a-i herr Ștefan? l-am auzit pe Iulian care fierbea. Văzându-mă mai alb decât proaspătul var lavabil de pe pereÈ›i, încerca să râdă, dar nu era râsul lui. Hai, măi, că nu-i aÈ™a rău, ai nimerit-o: vom înflori turismul, comerÈ›ul È™i agricultura Germaniei, Italiei, Spaniei È™.a.m.d. Probabil, temându-se de înghesuiala viitoare, într-un an, Iulian deja lucra în cercetarea sistemelor hidraulice, undeva în State. Eu am sărit pârleazul la loc mult mai rarefiat, undeva lângă Hobart, în Tasmania.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy