agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-07-08 | [This text should be read in romana] |
Iepurașul intră în bârlogul ursului tocmai la mijlocul ședinței. Vulpea îi făcu repede loc lângă ea, așternându-și delicat coada pe spatele lui:
- Mi-a plăcut alergarea de azi dimineață. Pe când următoarea ședință de fitness? - Liniște animalelor! tună ursul nervos. E grav, e foarte grav, e mai grav decât la ultima întâlnire când v-am atenționat cât e de grav. Suntem în prag de colaps general, n-am închis un ochi toată iarna. Mistrețul își ridică râtul din noroi fixându-l. - Da, porcule? - Eu n-am phriceput. Ce-i așa de grah?, phardon, de grav? Și aș prefera apelativul mihstreț. Sau cochon, sună mai cehremonios. Ursul își frângea labele de nervi. Răspunse pentru el, veverița. - Domnul director e pe bună dreptate supărat, domnule mistreț! Da, da, are toată dreptatea, pentru că productivitatea noastră a scăzut cu 24% față de semestrul trecut, și cu 74% față de ultimul semestru al anului trecut. Importurile s-au dublat și la export am ajuns ultima pădure din marea comunitate silvică est-continentală. Piață de desfacere, asta suntem. Da, da, ultima, întrebați păsările de afaceri, întrebați rațele. - Ueac! Nici în Africa nu mai vezi atâta sărăcie. Și pe acolo, se știe, de mult carnivorele au ajuns să se spurce la oameni, puea! - (mistrețul) La oameni? Ursul se ridică pe două labe. - Dacă unul mai aduce vorba de oameni, îl fac friptură cu merișor și sos de ciuperci după rețeta lui biata maică-mea. Lupul își linse buzele. - Așa un talent se naște o dată la zece generații… Greierul își drese vocea și atinse strunele: - "Ia priviți-i cum se duuuc! Ia priviții cum se stiiing..." - Mai taci și tu, cobzarule. Am convenit doar că nu mai pierdem vremea discutând despre oameni, brute degenerate, accidente genetice... Scuipă cu scârbă, îl nimerește pe bursuc. Acesta se trezește câteva secunde. Căprioara se pierde cu firea. - Bine ursule, știi că pe capra de soră-mea au împușcat-o de șase ori anul acesta? Știi? Se teme săraca, de la atâta plumb, să nu facă vreo infecție! - Eu ce să-i fac dacă-i capră și nu ascultă? Toată ziua rumegă pe stânci, la loc deschis și nu pricepe nici un semnal. De fiecare dată a fost avertizată de agenții noștri care monitorizează continuu mișcarea maimuțelor epilate pe teritoriul nostru. Așa e hârciogule? - Afirmativ. - Vezi ciuto? Avem cel mai bun serviciu de securitate de pe tot continentul. Oamenii sunt periculoși doar pentru dobitoacele obsedate de mâncare și cu capul în nori. Porcule! - Hra?! - Ce-am spus? - Ã…e grav șefu. Mă cuthremur. - Of... Iar trebuie să o iau de la început. Râsule ține-ți gura! (după o scurtă pauză) Animalelor, se duce dracului economia. E prea mare delăsarea unora, vă știți foarte bine cine sunteți, e impardonabilă și nesustenabilă! - Uauu, (tremură vulpea), cuvinte noi, cineva a umblat prin străinătate. (își notează ceva într-un carnețel) - Revenind! Albinuțo, ce se întâmplă cu polenizarea? - Eu, eu, știți, eu, toată ziulica îmi iau săndăluțele și colind din floare-n floare, pentru că...are matca o fetiță frumușică foc, veselă și hărnicuță cât un ghemotoc. Greierul acompaniază înnebunit de ocazie. - Liniște! Albinuțo, de ce scade producția de flori? - Nu din vinica meeaaa, nu din a mea, a...bââââzzzz... - (greierul) "sunt curat la stup, curat la suflet..." Bufnița își roti capul cu 240 de grade. - Uhuhuh-ursule! - Te-am rugat să nu mai faci așa, mi se face rău. - Întreabă viespea, ursule. Albina a fost binecuvântată cu harul hărniciei, dar și al prostiei. - (ofensată) Heei! - Nu e vina ta. Una fără alta nu se poate. E o lege a firii. - (ursul) Viespea! Unde ești? Viespeo! - Scuzzzze! (se ridică viespea de pe spatele lui) Tocmai zzavuram ceaiul cu căpușa. - Ce?! Unde? Ai fir-ai tu...Credeam că-mi iese un coș. - Albina și cu mine ne facem treaba, zzzău, bine eu, să zzzicem, ceva mai puțin. - Că fură de la mine!! - Zzzât, aiurito, te spun la matcă cum ai bârfit-o când ai gustat mere fermentate. Ai spus că și-o trage cu toți trântorii. - (șoc total) Ai face tu asta unei alte hymenoptere? - Nu încerca să te asemeni cu mine. Nu-mi ești verișoară, nu ești dintr-o familie cu mine, te-ai vândut oamenilor acum zeci de mii de ani, căzzzătură! Noi, hymenopterele libere... - (greierul) "Viață-n libertate ori moarte!" strigă to-ooți..." - Pe toată zmeura din poiană, jur că fac o crimă...Lupule, dă-mi pliciul de pe poliță. - (viespea) Bine ursule, îți spun, noi polenizzăm ca și până acum, dar florile nu se mai înmulțesc. Nu cresc și pace. Moment de liniște și aprigă frământare mentală. Deodată ursul își pocni o labă peste frunte. - Ha! Știu. Vedeți, nu degeaba m-ați ales director. - După ce l-ai mâncat pe zimbru.(șopti vulpea nevinovată) - Vulpeo, știi că am auz fin. Þi-ar fi convenit acum o bovină la conducere? - Comentăm și noi domnu director, nu vă supărați, trebuie să trăiască și presa din ceva. - (fluturându-și labele) Stimate jivine, problema plantelor trebuie să fie la rădăcină. - Dar, șefu, groh, eu nu văd nici o phroblemă, sunt bune, șefu, gustoase. - Porcule, grohăie mai într-o parte, m-ai împroșcat cu salivă. Ceea ce vreau eu să știu este ce se întâmplă la capitolul fertilizare? Gândacule, ai cuvântul! - Eu performez în aceiași parametri ca și până acum, stimate manager, pe cuvânt, nu am schimbat nimic de milioane de ani. În general, noi insectele nu susținem schimbările bruște și nefundamentate, avem creierul mic, cel puțin așa susțin cei mai mulți cercetători, așadar nu încap prea multe idei, știți, e o problemă de programare genetică și paote de mentalitate. - Altul care a trăit prea mult. Atunci cum explici situația? - Nu m-ați lăsat să-mi închei fraza, domnule manager. Noi ne facem datoria, dar vedeți, nu prea mai avem cu ce. - (foarte confuz) Cum nu aveți cu ce? - Păi, vedeți, chiar dacă judec cu un creier infim, eu presupun că îngrășămintele trebuie să vină de undeva... - (șocat) Bine mă, îmi spui mie că nu ne mai... - Altă explicație nu există. - Ei lasă-mă. Dar cum așa? - Nu știu, cum spuneam, capacitatea mea neuronală combinată cu metabolismul agresiv nu dă naștere unor concepte... - Încetează, mă doare capul. - Perfect de acord, tocmai am depistat ceva interesant în spatele mistrețului. Mă scuzați o secundă. - Uhuhuhuuu... - Bufnițo, vorbește, dar te rog întoarce-te cu spatele, mă faci să vomit. - Problema ține de la schimbarea regimului introdusă anul trecut. Vă amintiți? Ședința din ianuarie? - Eu nu-mi amintesc nimic, eram în concediu de odihnă. - (vulpea) Unii merită mai mult ca alții - (ursul, ignorând-o) Dar nu aveați dreptul să luați hotărâri radicale de schimbare a modului de viață, fără să mă anunțați. Puteați trimite pe iepuraș cu un mesaj, știți că nu m-aș fi supărat deloc. - (veverița) N-a fost nimic radical domnule director, regulamentul permite schimbarea conduitei pentru situații mărunte. În ianuarie s-a propus un regim de viață mai sănătos. Pentru toată lumea. - (lupul, sticlind un canin) Am câteva rețineri. - Ce regim? - De detoxifiere. S-a dovedit că proteinele și grăsimile din carne duc la o degenerare prematură a țesuturilor. S-a hotărât trecerea la vegetarianism absolut. - Cum? Și tu lupule, n-ai zis nimic? - (mârâind) S-a supus la vot. Râsul n-a fost prezent, era pe coclauri, în călduri, nu mai rânji dobitocule! Eu am scăzut numărul susținătorilor cât am putut, dar...n-am decât un stomac. - Și restul? Vulpea, jderul, vipera? - Dormitau cu burțile pline prin vizuine. Știi cum e iarna. Ierbivorele și-au pregătit lovitura cu mare grijă. - De ce n-am fost anunțat? - Nu știam, ăă, de care parte ești. De mult o tot scalzi. - Dar mănânc și carne. - (căprioara amuzată) Dacă o mai prinzi. - (greierul)"Pușca și cureaua lată, ce bărbat erai odată...". Ursul se așază pe el. Alt moment de liniște și efort mintal. - Bine dar regimul acesta trebuie înlăturat. - (căprioara) Nu, domnule director. Regulamentul a fost schimbat prin vot constituțional. Nu aveți dreptul. - Bine dar, uitați-vă ce dezastru ați provocat. Carnivorele nu mai produc nimic, solul s-a demineralizat. E un dezastru. Veniți atunci cu o idee! O sugestie? Ceva? Iepurașul ridică urechile în sus. - Zi iepurașule! - Propun să reformăm întreg sistemul. Să invităm oile la noi. - Ce?! Mașinile de tuns iarba? La noi în pădure? Exclus. Și pute după ele. - Da, dar ce pute, domnule director? - Mda, e o propunere. Vom analiza și vom supune la vot. - (veverița) Putem pleca, putem pleca? Știți, eu sunt foarte grăbită. Am invitată la cină pe cumătra ciocănitoare și nu vreau să o las să bată la ușă, e nepoliticos și nu vreau să schimb ușa. - Bine, încheiem aici. Dar până data viitoare vom cerceta în detaliu noul regim de detoxifiere. Propun finanțarea imediată a unui studiu științific minuțios privind efectele nocive ale cărnii. - (iepurașul) Cine va conduce experimentul? - Eu mă voi sacrifica pentru binele silvic, împreună cu un asistent voluntar și mă bucur iepurașule că te-ai oferit așa de repede. Iepurașul țuști. Ursul clătină dezamăgit din cap. - Să mor dacă pricep ce l-a apucat, dar nu așa se pleacă de la ședință, nu a semnat în condică. Vulpeo, te rog să te ocupi. - Săru-mâna șefu. - Bun, vă mulțumesc pentru participare, ne întâlnim săptămâna viitoare la aceeași oră. Liber! - Bine v-am găsit, dragii mei! - Melcule, iar ai pierdut ședința, semnează și dispari. Râsule termină! |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy