O umbra curge in ziua de matase si trage fermoarul luminii spre orizontul tacerii. Iar eu astept…astept sa ma inghita intunericul in geana noptii. Vantul albastru flutura taine de licurici in scheletele copacilor adormiti si se agata de firele de povesti ce palpaie in fiecare steluta de puf. As vrea sa zbor departe, sa ma pierd in cerneala cazuta pe plapuma alba din Univers. Sa plutesc pe baloane de aer cu gust de ploaie sa fur fiecare imagine cu contur ceresc. Sa scutur cu atata pofta si cruzime visele cu gust dulce de zahar, sa cada pe fruntea patata cu parfum de crini. Si cade, aud cum cade mireasma tacuta de prospetime si puritate in inima salciilor cu plete nebune. In piciorul naturii se ascunde arzator destinul omului care atarna pe razele soarelui lucid in adancul obisnuitului. Cred fiecare miscare, fiecare palpait aproape fiecare vis din haina ingusta, fiecare rabdare si numar pasii uzi care dispar odata cu rasaritul. Se pierd in departare si cuvintele scrise pe peretii cu priviri eterne ce par a fi niste statui sculptate si desenate adanc in suflet odata cu trecerea timpului. Ne inecam in magia frumosului, in amintirea primului sarut in acea profunzime de amintire care nu ramane si nu poate fi stearsa sau uitata. Si de ce? de ce singuratatea musca din noi si ne indeparteaza de oameni, legandu-ne parca in sfoara, prizonieri.Nu e pacat sa risipim timpul? Eu cred ca singuratatea e un mare dusman care strange din noi fiecare picatura de dorinta de a trai si fiecare speranta. M-am saturat sa tot alerg in abis fara sa gasesc o usa de iesire. M-am saturat de singuratate si de amintirile rebele care ma urmaresc clipa de clipa, e timpul sa traiesc, e timpul sa ma las purtata in valul visarii si a iubirii. Iubirea e un scut o sansa de a zbura printre gandurile efemere, o sansa de a te desprinde de la realitate. Nu e placut sa visezi? sa patrunzi printre miile de ferestre intr-o lume nevazuta? Sa pasesti in taramuri de basm? Inchid ochii intr-o liniste statornica care-mi alinta fata undeva in tablori cu portocale si scortisoara. Dimineata fara colturi zgaraiata de unghiile unor fotografii cu ochi albastri zambeste si.. inca o clipa..

Gata cu visul! zice ziua.