agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-14 | [This text should be read in romana] |
Stai în pat. Să te ridici sau să rămâi? Alege. Þi-e foame. Ciorbă sau sarmale? Alege. Stânga sau dreapta? Alege! Vii sau pleci? Alege!! Creezi sau copiezi? Alege!!!
Totul înseamnă să alegi, de la cele mai mici amănunte la momente decisive care îți vor influența viața ulterioară. Și nu, aici nu poti derula ca să poti să o iei de la capăt din nou și din nou , de câte ori și cum ai chef. Nu ești într-un film și nu depinde de tine. Tu depinzi de ceva. De ce ne-am remarcat ca oameni? Pentru gândire și înțelegerea fenomenelor ce ne înconjoară, sau cel putin încercarea... Pe când animalele acționează din instinct, fără prea multe probleme sau paradoxuri pe care să le ia în considerare, omul trebuie să gândească, să cântărească fiecare opțiune și să aleagă. Blaga susține misterul pe care îl percepem în fiecare zi și două posibilități de a-l cunoaște: paradisiac, spulberându-l cu rațiunea, sau luciferic, sporindu-l și adâncindu-l și mai mult. Dar care e criteriul de selecție al unei posibilități? Valorile morale proprii, formate independent sau impuse, conduita grupului social de apartenență, niște legi universale, deși diferite de adevărul absolut al lui Kant, care delimitează precis care e alb și care e negru? Cum îți dai seama care?! Apoi cum îți dai seama dacă e bună sau rea alegerea? De fapt, având în vedere abstractul și relativitatea celor două noțiuni antagonice, e greu să stabilești ceva și ai fi tentat să spui că nu există vreo legătură. Dar există! Numai că dependența nu e corect pusă: alegerea definește și construiește „bine” sau „rău”. Nu există nimic predefinit și clar, dar la un moment dat te oprești, privești în urmă și spui „asta a fost o alegere bună” sau „cealaltă a fost o alegere rea”, judecând după urmări și efecte. De ce am evoluat astfel, de la alegeri unice și simple la o multitudine de posibilități incomprehensibilă, creată doar de noi înșine? E greu de sups, dar un lucru e cert: acum, în prezent, ne confruntăm cu atâtea alegeri în detalii minore încat, atunci când vine rândul unei alegeri importante, cu implicații mult mai profunde, o tratăm cu oboseală și plictis și nici măcar nu o mai percepem la adevărata ei deferență. Uneori ești atât de pierdut între optiuni încât începi să le încurci sursele. Alteori, ți-e atât de teamă să faci o alegere încât te blochezi complet în fața faptului și rămâi suspendat în timp, urmărit de obsesie, întorcând în minte toate posibilitățile, dar în același timp existând gol, fără a realiza trăirea care se derulează de la sine. Când te trezești și în sfârșit te hotărăști, te regăsești într-o lume schimbată față de cea în care ai fost blocat și observi că deja ai încă multe alte alegeri de făcut și se îngrămădesc toate peste tine, te sufocă fiecare cu importanța și urgența ei, șuvoiul lor nu se mai oprește și... te panichezi. Sau te lași pe mâinile impulsivității proprii și rezolvi pe toate din câteva mișcări, confruntându-te apoi cu urmările bune sau rele și ridicând din umeri cu exasperare „Soarta!”. Dar cum rămâne cu conștiința și alegerile respinse? Unii le uită imediat, aproape automat, le varsă ca balast și se concentrează numai pe ceea ce au în prezent, pe concret și sigur. Ce păcat că se bazează din start pe niște iluzii... Alții își perpetuează incertitudinile analizând permanent „ce s-ar fi întâmplat dacă...”, construind planuri și castele de nisip și făcând tot felul de calcule probabilistice, dacă, dacă, dacă, pierzându-se atât de mult în trecut încât ajung să disprețuiască prezentul sau să-l nege, cuprinși de paranoia tuturor șanselor ratate și a celor pe care le vor rata în viitor. Dar mai există o categorie: a celor care aleg, dar numai pe moment, o posibilitate. De fapt, în mintea lor ei pot și chiar aleg toate optiunile și le continuă pe fiecare, câte putin aici, câte putin acolo, acumulând un număr inestimabil de experiente, senzații, gânduri, deși, în ochii celorlați, par să vegeteze sau să fie pierduți in spațiu. Aceste persoane trăiesc simultan toate alegerile și respectiv toate viețile posibile derivate dintr-un punct. Nu le e ușor, dar câștigul lor este valoros. Cel puțin pentru ei, iar asta contează mai mult decât orice. Au o șansă la fericire într-un moment, într-o viață din milioanele pe care le trăiește, și totuși e mai mult decât ar putea spera oricine altcineva care alege un singur drum. Și scopul alegerilor... Da, diferă fiecare situație, datele se schimbă, personajele implicate, locul, ora, lumina, dar, cât de ironic, în spatele tuturor acestor straturi e alegerea care te poate face pe tine, omul, mulțumit de tine însuți, cu conștiința împăcată că ești ceea ce ești. Camus susținea că singura alegere care trebuie făcută pentru a putea începe să trăim este alegerea vietii sau a morții. Până și aici avem o alegere de făcut, dar câți dintre noi au conștientizat ceea ce au ales deja? Þine minte: nu există alegeri bune sau rele, ci doar alegeri. Copiii iau toate deciziile mici la întâmplare, iar cele mari le sunt insuflate de adulți. Dar la un moment dat devin și ei „oameni mari” și se confruntă cu umanitatea lor, cu posibilitatea de a alege: de a alege o trăire, de a trăi o alegere, sau de a face totul și a nu alege nimic. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy