Tristan Janco «Mémoires de la Shoah», 2001,
Collections « Sem »
Université Paul-Valéry – Montpellier
ISBN 2-84269-422-8
ISNN 0990-2813
80 pagini


Volumul «Mémoires de la Shoah» a fost publicat in 2001 în Colectia «Sem» a celebrei Université Paul-Valéry – Montpellier. Am obținut acest volum mai târziu, în 2008, la Zilele iudaismului român de la Paris și consider aceasta una din întâmplările care reușesc să îți îmbogățească spiritual itinerariul vieții.

«Mémoires de la Shoah» sau «Memoriile Holocaustului» aduc în prim-plan în primul rând, necesitatea păstrării intacte a memoriei și a celui mai mare masacru din istoria modernă a omenirii, Holocaustul (din greacă ὁλόκαυστον (holókauston): holos, "complet" și kaustos, "ars"), (în ebraică: Hașoa השואה, în idiș: Hurben חורבן), subliniind însuși caracterul general al volumului.

«Mémoires de la Shoah» reprezintă culegerea unor poeme publicate de-a lungul timpului, atât în limba ebraică, cât și în română și traduse de autor în franceză. Tristan Janco este originar din România, dintr-o urbe moldovenească din care au mai rămas din etnia sa, așa cum mărturisește domnia-sa în prefață, decât șapte persoane septuagenare, o superbă sinagogă, din nefericire, goală și două cimitire evreiești.

Memoria inexpugnabilă a locurilor dăinuie și azi, în autor, originar de acolo, locuindu-i nostalgia copilăriei și adolescenței, dincolo de frontierele sufletului său.

Tristan Janco este de altfel, pseudonimul cunoscutului academician Carol Iancu, director al „Centrului de studii și cercetări evreiești” din Montpellier, copreședinte al Asociației pentru înțelegere iudeo - creștină în Franța și recunoscut pe plan mondial pentru studiile sale istoriografice în domeniul istoriei evreilor și al relațiilor internationale și care, din discreția și modestia unui autor de specialitate consacrat, își propune această identitate lirică inspirată poate de Tristan Tzara, el însuși atras de tragismul wagnerian din „Tristan si Isolda”.

Pseudonimul ales, de fapt, devoalează încă o dată tonalitatea poemelor sale, adevărate rugi interioare, accentuate de tragism.

Volumul este alcătuit din trei părți: a) „Gardien de la mémoire”; b) „Mémoire des poètes”; c) „Mémoire du cycle des mois de l’année”.
Aceste părți sau cicluri poetice reprezintă memoria spațiului, omului și a timpului într-o interdependență indisolubilă.

Fiecare ciclu este structurat simbolic din douăsprezece poeme. În total sunt treizeci și șase de poeme adunate din ultimii treizeci de ani, aceasă cifră având semnificația, după o veche credință evreiască, celor treizeci și șase de înțelepți care permit lumii să existe.

Din aceste cicluri, am selectat câte un poem pentru o exemplificare optimă a creației autorului Tristan Janco.

„Gardien de la mémoire” este dedicat memoriei spațiului, cel care rămâne martorul evoluției sau involuției civilizațiilor umane, al atrocităților barbare inițiate de semeni contra semenilor săi în conflagrații injuste și însângerate.


MÉMOIRE D'AUSCHWITZ

Axe du monde
Balance d'ombres et brouillard
Fils de fer barbelés
Rivières de sang

Non-lieu impondérable
Moisissure des ténèbres
Caravane d'objets fantômes
Nuit aveugle et démoniaque

Montagne de numéros tatoués
Déferlement de l'apocalypse
Hécatombe d'ossements
Nuages de cendre

Océan de larmes vieillies
Étoiles d'or ensanglantées
Cimetière béant, maudit
Crépuscule en voiles de feu

Forêt de cris crucifiés
Rêves amputés d'avenir
Brasier des entrailles de l'homme
Train vêtu de linceuls

Vallée de gémissements éternels
Éclats d'obus dans la tête
Cascade de corps broyés
Souffrance et déraison

Ciel dévastateur
Voyage sans retour
Viol de l'espérance
Œil permanent de la mort

Grotte des idiomes enterrés
Aboiements insupportables
Arène de bûchers d'enfer
Aube funèbre

Tréfonds de l'humanité
Fardeau de braises
Acroulement du temps
Souillure de la mémoire du monde

Mémoire d' Auschwitz


Memoria Auschwitzului

Axă a lumii
Balanță de umbre în ceață
Sîrmă ghimpată
Rîuri de sînge

Neloc imponderabil
Mucegai al tenebrelor
Caravană de obiecte fantomă
Noapte oarbă și demonică


Munte de numere tatuate
Dezlănțuire a apocalipsului
Hecatombă de oseminte
Nori de cenușă


Ocean de lacrimi îmbătrînite
Stele de aur însîngerate
Cimitir căscat, blestemat
Amurg în văluri de foc


Pădure de strigăte răstignite
Vise amputate de viitor
Rug al măruntaielor omului
Tren îmbrăcat în lințolii


Vale de gemete veșnice
Așchii de obuz în cap
Cascadă de corpuri măcinate
Suferință și lipsă de rațiune


Cer devastator
Călătorie fără întoarcere
Speranță violată
Ochi permanent al morții


Grotă a idiomurilor îngropate
Latrături de nesuportat
Arenă de ruguri ale infernului
Zori funebrii


Străfundul omenirii
Povară de jăratec
Prăbușire a timpului
Pată a memoriei lumii

Memoria Auschwitzului


Al doilea ciclu de versuri „Mémoire des poètes” este un adevărat omagiu adus lui Ilarie Voronca, Benjamin Fondane, Paul Celan, Emmanuel Eydoux, Itzhac Katzenelson, Hirsch Glick, martori ai Holocaustului.

In esență, este o galerie atemporală, vizuală, în care dincolo de versuri, revezi chipuri, retrăiești dramele existențiale, dintr-o istorie unde s-a uitat îndemnul „A-ți iubi aproapele”.

Umbrele ne locuiesc amintirile în acea intemporalitate discretă pe care numai arhitectura singulară a memoriei o poate oferi.




DE CZERNOWITZ À PARIS

"Nul ne témoigne pour le témoin"

(Paul Celan)

Tu es venu sur un nuage de nostalgie, laissant derrière toi
Czernowitz somnambule aux artères tranchées
Un monde englouti au nom de la croix gammée
Devant la porte fermée de l'exil intérieur

Poète déraciné, tu nous as offert
La rose de personne rythmant la fugue de la mort
Embaumant le sable des urnes
De seuil en seuil

Par la grâce du langage, de ta parole de feu
Nous avons compris la torture de la lumière
Les soleils sacrés sevrés d'amour
Les méandres de la respiration

Pendant que la cicatrice du temps restait toujours ouverte
Les torrents de sang ont noyé le pavot et la mémoire
La maison de l'oubli s'est métamorphosée en moisissure
Les caresses de la bien aimée eu couronne d'épines verte

Dernier maillon d'une chaîne rompue
Les cheveux de ta mère n'ont jamais blanchi
Ton œil est toujours présent pour veiller
Le lait noir de la source de la mer de l'Absence

Tu reposes dans la cité du cœur de l'Occident
Ton langage n'y est plus étranger
Tu nous a libérés du lourd fardeau de braises
Étincelle d'amour, maître du temps



De la Cernăuți la Paris

"Nimeni nu depune mărturie pentru martor"

(Paul Celan)

Ai venit pe un nor de nostalgie, lăsînd în urmă
Cernăuțiul somnambul cu arterele tăiate
O lume înghitită în numele crucii încîrligate
In fața porții închise a exilului interior


Poet dezrădăcinat, ne-ai oferit
Trandafirul nimănui ritmînd fuga morții
Imbălsămînd nisipul urnelor
De la un prag la altul


Prin harul limbajului, al cuvîntului tău de foc
Am înțeles tortura luminii
Sorii sacri secătuiți de iubire
Meandrele respirației


Pe cînd cicatricea timpului rămînea mereu deschisă
Torentele de sînge au înecat macii și memoria
Casa uitării s-a metamorfozat în mucegai
Mîngîierile iubitei în coroana verde de spini


Ultima za a unui lanț rupt
Părul mamei tale nu a albit niciodată
Ochiul tău mereu prezent veghează
Laptele negru de la izvorul mării Absenței


Te odihnești în cetatea din inima Occidentului
Limbajul tău nu mai e acolo străin
Ne-ai eliberat de povara grea de jeratic

Scînteie a iubirii, stăpîn al timpului


Al treilea ciclu, „Mémoire du cycle des mois de l’année” accentuează forța timpului ireversibil ca formă de energie impregnată ființei umane.

Omul este învins de cea de-a patra dimensiune a universului sau el însuși este un factor al timpului. Dincolo de linearitatea temporală, rămâne memoria umană, valențele sale interioare.


MÉMOIRE DU MOIS DE MAI

Il est dans le soir de Montpellier du mois de mai
Un charbon incandescent qui veille

Dans cette dernière décennie du siècle
Les blessures d'antan des neiges de Transnistrie
Embrassent les couleurs des griottes de Bahlui
Tu t'en souviens encore des lilas de Harlau ?
Des Vendredis soir dans le bourg blanc de poussière
Les lecteurs des psaumes au seuil de la Maison de la Vie
Les perce-neige, les violettes de la forêt Zagavia
Les œufs de Pâques, le jeu de la chèvre, les foires
Le regard vers le cerf-volant collé par le Père
Les mélodies rythmées par la corne du bélier
Le bruit du train du grand départ

Mémoire du mois de mai d'un bourg qui n'est plus
Tu m'enveloppes doucement
Multitude d'ombres vous êtes toutes présentes ici:
Dans le cœur de l'Occident
Un charbon incandescent qui veille



Memorie de mai

În seara de mai de la Montpellier
Un cărbune incandescent veghează

In acest ultim deceniu al secolului
Rănile de mai an ale zăpezilor din Transnistria
Imprumută culorile vișinelor de pe Bahlui
Îți mai aduci aminte de liliacul de la Hârlău?
De serile de Vineri din orășelul alb de praf
Cititorii de psalmi în pragul Casei Vieții
Ghioceii, violetele din pădurea Zagavia
Ouăle de Paști, jocul caprei, bîlciurile
Privirea țintă la zmeul lipit de Tata
Melodiile ritmate de cornul berbecului
Zgomotul trenului la plecarea cea mare

Memorie a lunii mai dintr-un orășel care nu mai este
Tu mă învălui cu blîndețe
Mulțime de umbre, toate sunteți prezente aici:
în inima Occidentului

Un cărbune incandescent veghează


Poemele selecționate, publicate în condiții grafice deosebite, fac parte din cartea «Memoriile Șoahului», editura «Biblioteca Apostrof», Cluj, 2006, în traducerea Letiției Ilea. Reproducerea lor a fost posibilă prin bunăvoința conducerii editurii, reprezentată de Marta Petreu.

Remarcabilă în acest volum este și întâlnirea Poetului cu un grafician de excepție Tudor Banus, care innobilează cu pana sa de aur, prin patrusprezece desene interioare inclusiv coperta, «Mémoires de la Shoah».

Arhitect de formație, cu studii postuniversitare la Beaux Arts, Paris, pictor, gravor, ilustrator, Tudor Banus este un artist plastic excepțional, de un talent flamboaiant, pe care vă invit să îl vizitați pe site-ul său www.tudorbanus.com.

«Mémoires de la Shoah» dezvoltă o traiectorie lirică spre meditație, în care universul thanatic e survolat de amintiri tragice, într-o eroziune cronică de altă sorginte interioară, un traseu organic tip engramă dintr-un mediu aparte sub semnul persistenței memoriei umane.

Tristan Janco, autorul volumului «Mémoires de la Shoah», a fost și va rămâne martorul incontestabil al acelor evenimente ce nu-i permit decât o singură invariantă: o reîntoarcere permanentă într-un polis indelebil al sufletului fiecăruia, pentru a le evoca.




Articolul poate fi citit și în Revista Nouă nr.11/2008