agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5928 .



Iasul, leagan de istorie si poezie
prose [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Decembrie ]

2003-05-15  | [This text should be read in romana]    | 



Intotdeauna mi-a placut Moldova , poate pentru ca m-as trage si eu de pe undeva, de pe acolo, sau poate fiindca aici s-au nascut marile personalitati ale nemului, sau pentru ca iubesc atat de tare figura legendara a marelui Stefan. Cine stie ? Poate pentru ca mi s-a parut ca Moldova este un coltisor de rai, sau poate , ca Moldova este un pamant binecuvantat cu oameni harnici si buni, dar mai ales cu o efervescenta de femei frumoase, chiar cele mai frumoase. Nu credeti? Unde in alta parte te poti opri , si de unde oare, iti poti incepe calatoria decat din capitala Moldovei – IASI


Motto: ,,Iasul este orasul care face impresia unui batran ganditor, imbracat in zdrente, intrebat numai la zile mari si la nevoi, si uitat cand este vorba de bine si de belsug’’
(Prof. univ. Nicolae Hortolomei, 1929 )



,, Te salut oras al cartii, poeziei si-al iubirii,
Unde se intrec in gratii fetele cu trandafirii.
Te salut, oras romantic, plin de parcuri si de flori
Unde noaptea stau de vorba trubadurii visatori
Cu tacerea de pe uliti cu trecutul si cu luna...

Te salut oras istoric, maiestos ca totdeauna!
Tu oras de harnici dascali, de poeti si carturari,
Leaganul atator ganduri si-al atator fapte mari,
Care-ai adunat in juru-ti ca un far incandescent,
Tot ce e inteligenta, suflet mare si talent!

Unde vechea stralucire ingropata-n pergamente
Se ridica mai curata din pioase monumente
Ce-n sclipirea diminetii despre alte vremi vorbesc
Cetatuia ...
Trei Ierarhi ...
Sfantul Neculai Domnesc ...’’


Asezare de legenda , Iasul este un nume ce emotioneaza chiar si prin simpla rostire a acestui cuvant si pentru faptul ca este un simbol cultural-istoric. Nu este singurul lucru care concura la frumusetea acestui nume, asezarea pe cele sapte coline a indemnat pe multi sa-l asemene cu orasul etern – Roma. La toate acestea , priceperea omului , a atins de multe ori sublimul ; precum zidirile invesmantate in broderii de piatra ale Trei Ierarhilor, ale bisericii Golia, Palatul Culturii , Teatrul National , dar si alte monumente care constituie dovada maretiei Iasului.
Prin trecutul si prezentul sau Iasul apartine tuturor romanilor. Iasul nu este o asezare oarecare , este un oras muzeu , nu numai ca centru universitar , dar mai ales prin valorile cultural – istorice pe care le incorporeaza .


Iasul poate fi considerat un fel de Mecca al romanilor. Nu vom incerca acum, tocmai pentru soarta lui aleasa sa-i cunoastem inceputurile, considerand ca e mai bine ca identitatea Iasului sa ramana o frumoasa enigma.


Invaluiti de tumultul cotidian , nu ne dam seama ca parcurgem spatii pe unde au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Vitezul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu, Al. Ioan Cuza si multi alti voievozi ai Moldovei; si apoi in drumurile noastre suntem invaluiti de umbrele marilor cronicari: Grigore Ureche , Ion Neculce , Miron Costin, a marelelui carturar Dimitrie Cantemir; parca simtim ca ne apasa si ne inobileaza spiritul lui Mihai Eminescu, Ion Creanga, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Mihail Sadoveanu, George Topirceanu, Otilia Cazimir si multi altii care s-au jucat cu slovele; aici au creat: Petru Poni , Dragomir Hurmuzescu, Radu Cernatescu….


In sanctuarele Iasului se afla osemintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Al. I. Cuza , ale lui Ion Creanga si ale multora altora ca ei. Iasul poate fi numit si orasul celor trei Uniri.
Legat de personalitatea Iasului , cunoscut doar ocazional , poetul Lucian Blaga facea o confesiune referitoare la : ,, Iasul e o mare istorie a poporului roman… Ce n-as da sa vin inca o data in Iasi, in aceasta vatra de lumina romaneasca’’.


Despre Iasi s-a scris mult, multi au fost fascinati de spiritul oamenilor , a locurilor si frumusetilor. Cei care au fost o data sunt cuprinsi adesea de nostalgia farmecului ce-l ofera urbia Iasului, de aceea poarta cu dansii icoana vie a acestui oras.


Iasul poate fi considerat orasul bisericilor, care ne dezvaluie o personalitate arhitecturala care s-a pastrat in unele locuri in forma originala , putem aminti manastirea Galata si manastirea Trei Ierarhi.
Biserica Trei Ierarhi este cea mai frumoasa constructie pastrata in forma originala, fiind considerata o capodopera arihitecturala.


Iasul a cunoscut fastuase ceremonii ale incoronarii voievozilor , dar si drame ale inlaturarii de la tron . Este cunoscut faptul ca multe evenimente au infrumusetat sau intristat viata locuitorilor Iasului in decursul istoriei.


Marturiile vremi descriu Iasul in culori atragatoare; spre exemplu Ignatie Iacovenko, functionar al consulatului rus din Bucuresti in perioada anilor 1820-1828 consemneaza : ,, avea case construite dupa noua arhitectura europeana, ulite drepte si largi , palatul domnesc era cladit dupa arhitectura europeana cu elemente arhitecturale asiatice’’. Alti straini au facut consemnari nu in culori atat de vii, ci din contra, descrierea orasului variaza in raport cu regiunile din care veneau calatorii , precum si de momentul prin care trecea atunci orasul.
Una dintre cele mai impunatoare constructii ale Iasului este cea a Mitropoliei , catalogandu-se ca edificiul ortodoxiei romane , cel mai mare din intreaga tara.


Iasul s-a implicat si in cultura nationala; Gh. Asachi este cel care a pus pentru prima oara bazele invataminatului tehnic superior in limba romana inca din 1813 prin infiintarea in cadrul Academiei Domnesti ( unde se invata in limba greaca si latina) a unei clase de ingineri. Tot sub indrumarea lui Gh. Asachi are loc primul spectacol de teatru in limba romana din tara nostra.


In timpul domnitorului Mihail Sturdza, Iasul a dat tarii Academia Mihaileana, definindu-se ca o institutie de inalta cultura nationala. Revolutia de la 1848 in tara nostra isi are punctul de plecare prin ,, Petitia poclamatiune de la Iasi’’.
Un rol important in emanciparea nationala si culturala il au publicatiile iesene ca : Albina Romaneasca, Dacia Literara, Convorbiri literare … Junimea …


Iasul a fost cea dintai capitala a romanilor ( 1916/1917) , a devenit simbolul rezistentei nationale, prin stramutarea capitalei de la Bucuresti aici. Nu trebuie uitat nici faptul ca marele istoric Nicolae Iorga in 1916 de la tribuna Parlamentului din sala Teatrului National anunta : ,, hotararea natiunii romane de a nu ceda , de a lupta pana la capat’’.
Cetate deschisa, cetate de suflet si alinare a marilor suferinte - Iasul primeste in 1917 pe fostii prizoneri ai armatei romane (voluntari transilvaneni si bucovineni). Atunci , orasul era ca o torta aprinsa, iar fratii de acelasi neam s-au intilnit in Piata Unirii – unde au tinut discursuri Primul Ministru, Ion Bratianu, Octavian Goga si altii , care spun cuvinte memorabile: ,, Romania Mare este astazi aici la Iasi”.


Iasul – orasul amintirilor glorioase, oras de lumina, de cultura si generozitate-vechea si incintatoarea capitala a Moldovei a devenit capitala intregului neam Romanesc.


Pe parurs, istoria Iasului a patruns puternic in constiinta generatiilor, Iasul fiind mai mult decat o ilustra capitala a Moldovei prin nestematele sale.
Aceasta succinta trecere prin istoria Iasului o voi incheia cu un pasaj din ziarul Neamul Romanesc din 1918 : ,, Ti-ai deschis larg portile si ne-ai primit pe toti cu drag, pe cei umili si modesti, ca si pe cei galagiosi si ingamfati. Sarac cum esti si primitor, ne-ai dat tot ce-ai avut. Iti multumim batrana cetate pentru toate darurile tale!’’


Dor de dor si de Copou
Dor de Bucium si de vin,
Dor de dor si de Ciric
Dor de plopii fara sot.

Dor de dor si de Ticau
Si de-un singur dor de dor,
Eminescu, Veronica,
Dor mai am, de-un singur dor...


.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!