Patru certitudini, atata am. Mi le-am numarat cu grija pe degetele de la mana dreapta sa nu cumva sa-mi scape vreuna, putin incruntata, asa cum stau cand scriu sau cand fac dragoste.
- la ce te gandesti ghemotoc? ma intrebi tu sarutandu-mi spranceana stanga, aia care se zburleste mereu. Urasc cand imi spui ghemotoc. De parca as fi o matza, de parca te astepti sa ma comport mereu ca o matza, calda, languroasa, mieunita, pufoasa.. bleah!
- imi numaram certitudinile, iti spun eu inca incruntata. Sunt tot patru, stii, ca asta-primavara. Nu am pierdut nici una pe drum, desi uite, mi se cojesc pana si coatele.
- lasa ghemotoc, imi spui tu, poate de craciun o sa mai primesti una, nu promit nimic, dar... sa vedem.
- vorbesti serios? sar eu de pe scaun, dar cum, de unde crezi ca poti face rost de inca una? Ar fi super, mai zic eu de data asta zambind cu gura pana la urechi. Si despre ce ar fi vorba? Chiar, cate crezi ca mai sunt, eu pana acuma am auzit ca ar mai fi inca vreo doua, dar nimeni nu stie de mai multe.
- lasa ghemotoc, nu mai pune atatea intrebari, du-te si da-ti cu cremele alea ale tale si mai dormi un pic la soare, mai strange un pic de lumina pentru cand o veni iarna, si nu te mai stramba cand iti spun "ghemotoc", ca faci riduri. Imi pui o mana pe fund si-mi zici:
- l-am cerut crocant, nu usor prajit, va rog sa-mi aduceti altul.
Sigur ca incep sa rad si sa ma alint exact asa cum ai vrut tu sa ma vezi cand ai venit acasa, ma simt ca un "ghemotoc", asa ca imi iau ascultatoare cremele si prosoapele si ma duc sa mai prajesc un pic fundul, intrebandu-ma care sunt sansele ca de craciun sa mai primesc o certitudine. Una mare, grasa si frumoasa, sa mi se umple gandurile o luna intreaga cercetandu-i toate fatetele.