Fluturi…

Personaje:
Barbatul cel tanar – tanar in varsta de aproximativ 25 de ani, inalt, cu parul dezordonat, imbracat normal: pantofi negrii, blugi, camasa cu dungi.
Doamna care face firimituri – doamna in varsta, imbracata modest, cu o paine in mana din care face mereu firimituri.

Decor:
O scara dubla in centrul scenei, banca in stanga, un copac in dreapta, foi de ziar rupte pe jos in fata scarii, unele mototolite, altele nemototolite, iar in fata copacului o ramura rupata.

Se ridica cortina. Lumina rosie pe scara. Barbatul este pe treapta a doua a scarii atarnand gata sa cada. Imediat cum este observat de public cade de pe scara pe podea. Spotde lumina pe barbat. Doamna cu firimituri sta pe banca. Cand barbatul a cazut, intoarce incet capul si se uita la el. Lumina fada galbena pe doamna.

Doamna care face firimituri: Cu totii cadem cateodata…, dar (se uita spre barbat care intre timp se ridica greu, gemand, se uita daca nu cumva a patit ceva)...dar ne ridicam din nou. (scurta pauza, intre timp barbatul continua sa se ridice incet) De ce ?...(rade si continua sa faca firimituri)

Barbatul este in picioare. Duce mana la buza si observa ca nu sangereaza. Senzatia de spaima pe care o avea se schimba brusc. Se schimba lumina : galbenul de pe doamna care face firimituri devine un albastru rece foarte fad ; lumina galbena in restul scenei si lumina rosie pe scara. Odata cu schimbarea luminii, senzatia de spaima a barbatului dispare brusc. Este relaxat. Cerceteaza scena.

Barbatul cel tanar : Fluturasi… ha ha… flu – tu – rasi… Cand zici fluture…te gandesti imediat la creatura aia mica si colorata, cu doua aripi, care zboara incurcat prin aerul caldut de primavara si din cand in cand este zdruncinat de o adiere usoara. Flu-tu-re…te gandesti la culoare…nu ?...la natura, la frumusete, la flori, la parfumuri, miresme, la libertate…la primavara. Fluturasul zboara usor,…stangaci. (se apleacasi ia de jos o foaie nemototolita de ziar si ii da drumul) Exact asa. (O urmareste lung si repeta miscarea). Usor, stangaci. (ridica foaia, o studiaza atent, se opreste brusc realizand ceva) Dar… dar v-ati gandit cumva ca si moliile sunt tot fluturi ?....da da …moliile.(se duce spre doamna) V-ati gandit doamna ? (doamna nu schiteaza nici un gest, contnua sa rupa firimituri)
Hehe…sunt sigur ca nu v-ati gandit…(cu dispret) Moliile … creaturi urate, dezgustatoate…mici monstrii care fac numai gauri in haine…da gauri…mananca tot….consuma tot….rod tot. Dar….ce conteaza… ? Exact….ce mai conteaza daca noi toti cand auzim cuvantul fluture …ne gandim la ceva frumos. Nu mai conteaza…fiindca nimeni nu se gandeste la partea urata, nimeni nu o vede, nimeni nu o simte … nimeni nu simte moliile decat cand e prea tarziu….atunci cand au consumat totul. (rupe foaia de ziar din mana, o mototoleste si o arunca pe jos dupa care o calca in picioare)

Barbatul se duce la copac, se aseaza jos la umbra lui, ia ramura rupta si o foaie de ziar pe care o prinde in varful ramurei si o flutura in aer. Dupa doua trei fraze se ridica si se joaca cu ea.

Barbatul cel tanar : Fluturi in stomac…daaa….(inspira adanc) ce frumos suna. Fluturi in stomac inseamna…inseamna (ezita vizibil, este evident afectat) iubire…da…iubire, sau …ma rog…senzatia pe care o ai atunci cand esti indragostit… Suna frumos…este frumos…cel putin…a fost frumos.

Se opreste putin, si dupa putin timp isi revine din starea de transa in care era.

Barbatul cel tanar: Important e sa simti…sa simti ca traiesti, sa ai prieteni, sa te joci (zambaste), sa mananci… Da..da…, nu glumesc. Cand mananci simti, mancarea o simti….da …o vezi, o mirosi, o gusti, o atingi, o au(se opreste brusc fara sa termine cuvantul) Ciudat….nu o auzi…(nesigur) ... Da…nu o auzi. Fluturii ii auzi ?...Cred…cred ca da….adica…foarte …foarte, foarte incet, dar… trebuie sa se auda ceva cand da din aripi…nu? Sau poate ma insel eu…

Pzuza…se mai plimba putin prin scena…dupa care ia o foaie de ziar de pe jos si ii da drumul, uitandu-se lung dupa ea.

Barbatul cel tanar : Fluturi in stomac…ce senzatie… !!! Am trait-o si eu. Ah…ce bine a fost….cel putin la inceput cand stim ca in stomac am fluturi…nu molii… Visam ca zbor (surade usor)… visam ca zbor exact ca un fluture. (pauza) Dar…dar… nu stiu cum …chiar nu stiu cum fluturii din stomacul meu s-au transformat in molii si au inceput sa ma roada incet, incet din interior (pune mainile pe stomac ca si cand ar simti ceva) pana cand a inceput sa ma doara …(pauza)… sa simt ca ma doare….Sa simt ! (tipa)

Pauza

Barbatul cel tanar : Dar…dar…nu am incetat sa cred ca zbor…adica….si moliile zboara …nu ? …deci…am zburat…am simtit ca zbor…nu ?.....(incet, nedumerit) sau…(realizeaza ceva…se urca pe primele 2 - 3 trepte ale scari, ia o foaie de hartiepe care o avea in buzunarul de la camasa, o mototoleste si ii da drumul uitandu-se cum cade) sau….sau poate doar am cazut.

Cade de pe scara ecact ca al inceputul piesei, se ridica incet gemand…repeta ceea ce a facut prima data. Totul se repeta.

Doamna care face firimituri : De ce ne ridicam din nou ? (rade) Ca sa cadem iarasi…(continua sa faca firimituri)

Lumina se stinge treptat in timp ce barbatul repeta toate gesturile de la inceputul piesei, muzica tare…cade cortina. Final.