agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-06-01 | [This text should be read in romana] |
Intr-un colt al scenei se afla Eva si Mefisto jucand sah. In spatele Evei se afla niste carti aranjate aleatoriu, iar ea tine in mana Infernul lui Dante si priveste doar in carte, fara a ridica ochii nici atunci cand Mefisto vorbeste.Nu exista nici intuneric, nici lumina, doar o penumbra care se agata de trupurile celor doi.
Mefisto:Ceasul s-a oprit in loc de dimineata, F4, si nu am putut sa il mai intorc. Sufletul imi batea in contradictie pana cand mi-am dat seama ca el preluase atributiile ceasului si a trebuit sa il opresc si pe el. Am lasat doar inima sa bata de ora 12 numai sa imi aminteasca de tine. Eva: J7.La pranz nu ma gandeam la tine.Sah. Mefisto: Draga mea, imi pare rau, te rog sa ma ierti.(ii saruta mana)Nu am vrut. Nu stiu cum as putea trai fara tine, spune-mi ca ma iubesti. Eva: Esti tot in sah.Te iubesc si ce-i cu asta?(zambeste complice) Stiu. Iar ai uitat de ce ai pus inima sa bata.(speriata) Acum merge ? Mefisto: Cum as putea sa o las sa mearga, stiind ca o sa ma intalnesc cu tine?Oricum ar trebui sa o schimb pentru ca mereu o ia inainte, ba inapoi. De exemplu astazi pe la 3 era in urma si a trebuit sa ma intorc dupa ea, iar dupa aia avea 5 batai in plus pe minut. Eva: Mat. Asta inseamna ca abia la 3 ti-ai adus aminte de mine.Nu conteaza pentru ca nici la ora aia nu ma gandeam la tine. Abia ma trezisem. Mefisto: Si eu te visam cu ochii deschisi. Ce coincidenta bizara azi cand nu am intalnit decat banalitati. Am mirosit o floare.Ma gandisem sa ti-o aduc dar mi-am amintit ca tu ai alergie nu e asa,draga mea? Eva: Nu sunt alergica la flori, decat la polen si cu toate ca urasc sa ma gandesc la asta, dar mi se pare ca tu nu ma iubesti indeajuns incat sa imi faci cadou o floare. Mefisto: Maine o sa culeg toate florile din Rai pentru tine, doar sa ma primeasca, pentru ca am uitat sa imi reinnoiesc pasaportul.Insa nu-ti face griji... Eva:(lasa cartea din mana):Iubeste-ma acum, Mefisto!(se arunca in bratele lui) Mefisto: Ba nu! Eva: Ba da! Mefisto: Pui tu ceva la cale, guasa mica! Te cunosc de cand tu-mi faceai cu ochiu` de sus, iar eu ma ascundeam jos ca sa nu vezi ca ma rusinez de....de tine.Mi-a facut placere sa te cunosc, sa te iubesc, sa ma las batut la sah.(se ridica) La revedere! Eva: Nu pleca ! Ai auzit? Intoarce-te iubitule. Stai, am zis.(el tot nu se opreste) Du-te dracu`!Ma intreb unde o fi Adam. Trebuia sa fi venit pana acum. Sau si sufletul lui a ramas suspendat de pendula ceasului?M-a uitat...(incepe sa planga) Intra Adam prin spatele ei si ii pune mainile la ochi. Adam: Cine e? Eva: Tu esti Adam: Care eu? Eva: Tu. Lasa-ma sa te vad ! Da-mi drumul si lasa-ma sa ma pierd in ochii tai ! Adam:(nu ii drumul la ochi) Ti-am adus ispita, iar daca te las sa ma privesti nu o sa ma poti ghici unde am ascuns-o. Iti mai dau o incercare.Cine sunt? Eva: Humpty-Dumpty.(ii da drumul la ochi) Adam: Ti-am spus de ieri ca atunci cand o sa te intreb cine sunt sa spui Dumnezeu. Te iert ,iubito, pentru ca imi e tare drag de tine.(ii intinde un mar si asaza langa ea) Eva: Daca as putea sa preschimb ziua in lumina ti-as fura inima si ti-as pune-o langa a mea ca sa vezi cat de mult imi lipsesti. Am bate la unison: tic-tac. Adam: Ce citesti acolo? Eva:(rusinata ascunde cartea): Nu e nimic important.Doar sfaturi pentru tinerele gospodine. Ma gandeam sa fac un sos de mere: 365 de mere intr-un an, dar eu nu am decat 366. Unul ar trebui sa il mancam. Adam: Ce ai zice daca ti-as spune ca am cunoscut o alta? Eva: As spune ca esti nebun. Nu mai exista o alta femeie in univers. Si apoi tu pe mine ma iubesti. Nu mi-e frica de concurenta. Adam:Intr-o lume asa de mica precum a noastra exista tot atatea incertitudini pe cat adevar.Insa eu stiu ca sunt, gandesc, asa ca ce-ar fi sa gasesc si raspunsuri ? Eva: La ce intrebari?Eu nu stiu nici una. Adam: Nici eu. Sa ma gandesc...(ganditor) Intreaba-ma ceva! Eva:Abia ti-am zis ca nu stiu. Macam marul? Adam: Pentru intrebarea asta nu am nici un raspuns. Zi-mi altceva. Eva: Mie mi-e foame, nu pot sa fiu femeie, singura de altfel, (ironica) fara sa mananc.(musca din mar) Adam o saruta pe obraz si in acel moment apare un alt personaj imbracat in negru, diavolita, care o ia pe Eva si o scoate din scena cu forta.Adam ramane in mijolocul scenei ia o carte la intamlare, o biblie si citeste din ea.Asteapta plimbandu-se agitat. Adam: I-am spus ca nu ar fi trebuit sa manace, dar asa e ea de cand a realizat ca e singura femeie din univers.(pune accent pe cuvinte). Nu stiu ce m-a apucat sa-i spun ca o iubesc. De 366 de zile incoace ma tot bate la cap cu tot felul de nimicuri. Apare o alta femeie atragatoare pe nume tot Eva care mergand sacadat il face pe Adam sa uite cu totul de carte. Eva2: Buna. Ma poti ajuta? Il caut pe Dumnezeu, dar nu stiu daca am luat-o in directia buna. Adineauri mi-au spus sa merg inainte si am ajuns aici. Adam:(uimit isi numara coastele): 1,2,3,4...Sunt toate aici. Mai putin una. Aia e a Evei Eva2: Scuzati-ma! V-am intrebat ceva. Adam:(dezmecicindu-se) Da. Bineinteles. Sunt perfect de acord cu dumneavoastra domnisoara. Dar ce spuneati? Eva2: Barbatii astia! Ar trebui sa-i fi spus pe litere. Acum e prea tarziu, am formulat o intrebare concreta, Adam: O intrebare intreaga! Extraordinar! Fantastic ! Permiteti-mi sa ma prezint. Eu sunt cel care cauta raspunsuri prentru orice nedumerire. Eva2: Atunci va cer sa imi spuneti unde e Dumnezeu.Il caut de vreo 2 ore. Adam: Dumnezeu... Pai, eu sunt Dumnezeu. Inseamna ca ati nimerit exact in locul unde trebuia. Eva2: Da. Asta insemna ca aici se incheie cautarea mea, dar nu trebuia sa ai parul mai alb? Adam: Nu. Eva2: Nici barba? Adam: Nu. Eva2: Si nici macar o adevarata imparatie? Adam: Nu. Dumnezeu a hotarat sa nu fie nici o imparatie si nu e nici o imparatie. Dumnezeu a hotarat ca nu are nevoie de barba si si-a dat barba jos. Eva2: Intradevar Dumnezeu face tot ceea ce isi pune in cap. Asta auzisem si eu. Scuza-ma ca m-am indoit de tine. Voiam sa te intreb ceva. Adam: Si eu tocmai iti raspundeam. Da. Eva2: Dar nici macar nu am formulat o intrebare, cu toate ca ma gandeam sa o fac.(incurcata) Adam: Dumnezeu stie toate intrebarile inainte chiar sa fie gandite. E o problema biologica complexa legata de sinapse si neuroni precum si de reactiile chimice ce au loc in creier.Oricum raspunsul meu ramane da. Eva2:Bineinteles. Raspunsul era atat de simplu incat nici nu m-am gandit ca poate fi da.Dar asta inseamna ca...adica asa trebuie sa fie. Adam: Ce insemna ce? Eva2: Ca nu este nu si prin urmare nu poate decat sa fie adevarat tot ceea ce imi framanta gandurile. Adam: Si? Eva2: Si nimic altceva. Acum ca am Raspunsul pot sa ma intorc. Multumesc mult. Adam: Stai putin, dar cui ii duci raspunsul?Cuvantul lui Dumnezeu e important si trebuie spus tuturor.Nu-l poti tine numai pentru tine.Veniti de auziti cuvantul lui Dumnezeu !(tare nu raspunde nimeni si repeta) Veniti de auziti cuvantul lui Dumnezeu !(tot nimeni) Eva2: Poate ca nu e nimeni prin apropiere.(il consoleaza) O sa-ti duc eu raspunsul, cu toate ca e destul de greu si o sa ma oboseasca.Nu-ti face griji. Adam incepe sa planga si Eva2 il ia in brate incercand sa il linisteasca. Adam: Nu sunteti vrednici de cuvantul lui Dumnezeu si nici macar ca el sa se gandeasca la voi toti adunati ca o haita de nimicuri.(izbucnind in lacrimi) Nimeni nu ma vrea. Eva2: Nu mai plange.(uimita deodata) Tremuri! Adam:Sunt Dumnezu, pot face tot ce am chef.Daca vreau sa tremur,tremur pana scutur pamantul cu tot cu voi. Eva2: Mila Doamne pentru noi pacatosii, ca nu putem intelege marginile marinimiei tale. Adam: Milostivire nu mila. Eva2: Milostivire. Doamne pentru noi pacatosii, ca nu putem intelege marginile marinimiei tale. Eva2 Se pune in genunchi, iar Adam ii pune mana pe crestet parinteste. Adam: Te iert de toate pacatele si te numesc apostol.Du-te de du raspunsul meu si fii vrednica de mine !Ne vedem diseara !(Eva2 iese din scena) Adam: Pentru singurul barbat din univers m-am descurcat destul de bine. De unde o fi aparut?Poate e sora geamana a Evei si asta insemna jumate de coasta pentru una si inca o jumatate pentru cealalta. Adica o jumate plus jumate face un intreg.Hmmm...Doua Eve numai si numai pentru mine.(merge incet iesind din scena) Deodata intra Eva, fugind, speriata si se arunca in genunchi si incepe sa se roage. Eva: Tatal nostru care esti ceruri sfinteasca-se numele Tau, vie imparatia Ta precum in cer asa si pe pamant... Diavolita: Ce faci acolo? Eva: Painea noastra... Taci ca ma rog ! Diavolita: Bine, dar eu oricum te-am prins ca muscai din pacat ca din paine si nu-ti mai dau drumul. Ti-a dat Al de sus o brutarie intreaga... Si asta fara sa mai punem la socoteala povestea cu Mefisto. Eva: Amin !(isi face semnu crucii si apoi dezolata)E prea devreme. Asta-i semnul nenascutilor. Diavolita: Ce ai spus? Eva: Nimic din ce-ar trebui sa auzi tu. Dar ce-i cu Mefisto?Sa nu-mi spui ca a ajuns la urechile lu` Al de Sus. Nu-i scapa nimic. Diavolita: Tocmai asta e. Ca nu a ajuns. Eva:Acum imi zici ba ca stie ba ca nu stie. Daca stie faca-se voia Lui si daca nu la fel. Eu sunt oricum singura femeie din lumea asta. Are nevoie de mine. Diavolita: Stiu si eu....Mie mi s-a parut ca am mai vazut o femeie pe aici intreband de Dumnezeu.Poate ca....totusi nu are nevoie de tine. Eva: O sa ma trimita in Purgatoriu pentru ca nu am fost cuminte. Ce pedeapsa nedreapta o sa imi dai Tata... Sper sa te razgandesti pana ajungem la tine. Diavolita: Dar cine ti-a zis ca mergem in sus?Eu o iau in jos si tu o sa vii cu mine. Ordin sa nu te pierd pana cand nu ne prezentam in fata lui Lucifer. Eva:Lucifer?Nu. Eu nu merg acolo la ordinele nimanui. Sa-i spui ca daca vrea sa ma vada sa vina el la mine. Cata impertinenta! Diavolita: Imi pare rau, dar nu se poate. Mi-a zis ca o sa faci figuri din astea si sa fiu atent la orice viclenie din partea ta. Eva: Nu-i asa ca o sa ramana totul doar intre noi doua si o sa ma lasi sa plec? Diavolita:Nu. Eva:Hai, te rog. Trebuie sa fiu undeva mai tarziu.Sunt foarte ocupata.Sunt fiica lui Dumnezeu. Diavolita: Nu. Eva: Asta imi mai trebuia.(ofteza) Fie ca tine.Mi-am pierdut farmecele.Du-ma la dragul meu Mefisto.(o ia de mana) Apar Romeo si Julieta tinandu-se de mana, legati de o sfoara unul de celalalt. Julieta : Am murit ? Romeo : Julieta mea… Julieta: Romeo…(il saruta pasional). N-am murit. Romeo: Iubito, vreau sa iti jur dragoste vesnica. Vreau sa imi fi sotie, amanta, mama, prietena si bucatareasa. Julieta : Iubita mama ca prietena de amanta a carei bucatareasa...Cum ? Iti e foame deja dupa o asa otrava ? Romeo ( o gadila) : Mi-e foame de tine si soare de noi si mi`e somn de-un vis ferice de amor. Vrei sa ? Julieta : Am inteles. Stii ca te iubesc, nu e asa ? Deodata cineva nevazut incepe sa arunce cu mere in ei. Se feresc insa sunt legati de mana de o sfoara, iar fiecare o ia in directie opusa. Romeo : Stai locului o data ! Ia-o la stanga ! Julieta : Taci din gura si ia-o la dreapta ! Fereste-te ! Romeo : Nu-mi spune mie ce sa fac ! Fereste-te ! Julieta : Ba uite ca iti spun. Doar am murit pt tine. Merit sa fiu ascultata. Romeo: De parca eu nu as fi facut acelasi lucru. Capul jos ! Cei doi se lasa la pamant stand spate in spate si in momentul acela se opresc si merele. Mai cade unul rosu si copt care se indreapta spre ei. Romeo il ia in mana si se uita indelung la el. Julieta : Ce faci acolo ? Romeo : Intoarce-te si ai sa vezi. Julieta : Si daca te intorci tu ? Romeo : De ce vrei sa se faca totul ca tine ? Ti`am spus sa te intorci. Te rog, te implor sa o faci, te amenint. De nu... Julieta : De nu ce ? Ce-ai sa-mi faci ? Romeo : Nici nu vrei sa stii. Tu niciodata nu intelegi de vorba buna. Julieta : De vorba buna, de vorba rea... Pana la urma sunt doar vorbe...Uite unde ne`au adus ? In mijlocul pustietatii. Romeo : Nu vorbele ne-au adus aici. Ci faptele. Julieta : Faptele, cuvintele, sentimentele... Si totul din orgoliu... Orgolioasa privire. O sa ma intorc. Cei doi se privesc, prind fiecare jumatate din mar si musca in acelasi timp. Arunca apoi marul din care mesteca bucata si apoi se privesc cateva secunde. Romeo : Sa plecam de aici, sa mergem in Rai, in Iad, sa ne uscam lacrimile si durerea sa uitam de noi pentru o secunda. Julieta : Sa murim inca o data, pana cand o sa fim numai noi doi. Se indreapta intr-un colt al scenei si se aseaza adormind. Diavolita: V-am adus-o stapane. A incercat cateva viclenii, stiti ca sunt cea mai buna in astfel de situatii. E prea frumoasa femeia asta!Era cat pe-aci sa ma las incantata de seninatatea ei. Mefisto: E prea frumoasa pentru ca e singura.Acum lasa-ne singuri. Diavolita: Desigur. Mefisto: Rasplata nu o vrei? Diavolita: Ba da, domnule! Mefisto: Ai dreptul la o dorinta. Davolita: Vreau, vreau sa va intreb ceva. E adevarat ce se aude? Ca sub noi e pamanul lui Dumnezeu?Daca e asa vreau si eu sa traiesc acolo. Mefisto: Da, e adevarat. Smecherul se gandea ca daca il ascunde sub noi nu o sa-l gasim.Pana la urma Raiul nu e totul, si nici pe departe tot ceea ce trebuie cucerit.Poti sa pleci.(ii face semn sa plece) Eva : Cu toate acestea tu vrei sa ma ti aici.Nu poti. Sunt fiica lui Dumnezeu, sotie a lui Adam si mama a lui Iisus. Mefisto : Si a lui Iuda, draga mea. In plus aici e locul tau, langa mine, in umbra Raiului. Eva : Adam ma cauta, Adam se gandeste la mine... Mefisto : Daca ti-as spune ca Adam a cunoscut o alta femeie ? Ai zice ca mint… Uite-l cum trece… In acel moment Adam impreuna cu Eva 2 trec pe scena, dintr-o parte in alta si la mijloc se opresc. Eva2 : Te iubesc ! Adam : Am gasit intrebarea si stiu...Raspunsul era ca si eu te iubesc pe tine.(pleaca mai de parte amandoi) Mefisto : Daca ti-as spune ca Dumnezeu nu mai are nevoie de o fiica ? Nu m-ai crede... Apare Dumnezeu miscandu-se agale, trecand tot de-a lungul scenei. Dumnezeu : Pacatosii de ei, am sa fac altii si altii si o sa moara toti lasandu-ma singur. Ce alta pedeapsa pentru un singur Dumnezeu ? Poate o sa mai fac unul ca sa imi tina de urat. Eva : Dar Romeo si Julieta ? Ei mai au o sansa, o sa ajunga ei pe pamant, ei o sa ne salveze pe noi ! Apar cei doi ducandu-se spre Eva. Romeo : Ai un cutit, ceva, sa taiam sfoara asta ? Eva : Sa o taiati ? Julieta : Da, vrem sa fim liberi, liberi ca ingerii de sus sa ne iubim si sa alergam vesnic unul dupa celalat. Romeo : Vrem sa ne fie dor unul de celalalt, sa ne demonstram cat ne iubim. Mefisto : Ai vazut ? Nu e iubire, e o joaca de copii. Eva : Si atunci eu ? Eu pentru cine sa mai lupt, sa ma impotrivesc tie ? Voi fi sotia ta.( Mefisto se uita intrebator)Nu te uita asa. Nu o sa incerc sa fug. M-am resemnat. M-am uitat in mine si am vazut ca te iubesc, mai mult decat pe orice Tata. Apare Dumnezeu intr-un colt trist. Dumnezeu : O clipa, doar o vesnicie care bate tic-tac, pana cand o sa cunoasca adevarul. Nu era nici o intrebare si nici un raspuns si nici macar o urma de indoiala ca exist, singur, batran si obosit sa va mai arat calea cea dreapta. Se inchide cortina. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy