agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 8560 .



Epigrama și caricatura românească în vizită în Israel
article [ Culture ]
Eveniment la ICR Tel Aviv

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Laurone ]

2016-06-27  | [This text should be read in romana]    | 




La început a fost o discuție cu venerabilul nostru prieten, dl. Petre Cioclu, scriitorul stabilit în Israel. Despre epigramă, despre epigamiști, despre cum să facem lumii cunoscută această pasiune a noastră și pe cei mai buni dintre mânuitorii celor patru versuri buclucașe. Apoi au fost admirabilele sale inițiative de editare a două antologii de epigramă românească: EPIGRAMA, PUNTE ÎNTRE ȚÃRI și UMOR ȘAMPANIZAT, DE EPIGRAMIȘTI FRAPAT, intercalate de articole, epigrame, idei prezentate în revista EPIGRAMA, prin care dl. Cioclu dădea un formidabil exemplu de energie și de dedicație.
Am simțit asta când, într-o vară toridă bucureșteană, la o bere în Cișmigiu, alături de domnia sa și dl. George Corbu, ne-a copleșit cu energia sa debordantă și vălmășagul de idei gata de a fi „atacate”.
Apoi, printr-un mail, mă anunța că există în Israel o publicație în limba română la care dumnealui colaborează, care dorește o reîmprospătare a relației cu epigrama, cu epigrama din România în special și, pentru asta, s-a gândit la mine ca la persoana cea mai indicată să facă această legătură. Astfel, am intrat în corespondență cu Redactorul-Șef al GAZETEI ROMÂNEȘTI, dl. Dragoș Nelersa, cu care am convenit să continuăm prezentarea pe prima pagină a săptămânalului a unei epigrame pe cea mai arzătoare temă actuală, dar și realizarea de medalioane în revistă, ale epigramiștilor români, astfel încât publicul vorbitor de limbă română să vadă „la lucru” epigrama românească contemporană. Zis și făcut! Din iulie 2015, pe prima pagină a început să facă cu ochiul EPIGRAMA LU’ GHIȚÃ, iar la pagina 27 să apară câte un grupaj al celor mai reprezentativi epigramiști (și epigramiste) din România și nu numai. Rând pe rând, cei care au răspuns solicitării mele, s-au prezentat în fața publicului israelian, un public exigent și mare amator de epigramă.
Iar rezultatele nu au întârziat să apară. Redactorul-Șef , Dragoș Nelersa, ne-a comunicat că pagina de epigramă a devenit una din cele mai căutate în revistă, lumea așteptând cu nerăbdare următorul număr. După ce am cooptat și pe caricaturistul Costel Pătrășcan în această acțiune, laudele au crescut în intensitate, și, logic, a apărut ideea unei întâlniri face-to-face cu publicul de acolo.
Dragoș a lansat inițiativa, sprijinit de dl. Cioclu și de Institutul Cultural Romând din Tel Aviv, care a pus la dispoziție sala pentru întâlnire și a girat instituțional acțiunea.
Și, astfel, iată-ne miercuri 8 iunie, pe aeroportul Ben Gurion cu bagaje pline de cărți, reviste și desene, așteptându-l pe Dragoș să ne ia cu mașina. A întârziat un pic, motivul fiind unul cât se poate de serios în această țară. Cu puțin timp în urmă, un dement a deschis focul într-un mall din Tel Aviv, ucigând câteva persoane. Chiar dacă astfel de evenimente se înscriu într-o neplăcută cotidianitate, nu poți să nu te cutremuri și să simți tensiunea prezentă la orice colț de stradă.
Am fost găzduiți acasă la d-na Ada Shaulov Enghelberg, o prolifică scriitoare atât în ebraică cât și în română, autoarea mai multor romane cu tentă psihologic-autobiografică, ultimul lansat cu câteva zile înainte, la București, la BOOKFEST, fericit prilej pentru mine de a fi cunoscut-o înainte de a decola spre Tel Aviv. Ada a fost o gazdă desăvârșită, principiul ei fiind: mi casa, su casa, dar și mi piscina, su piscina, chiar și la miez de noapte. Nu mai amintesc de dezmățul culinar cauzat de evenimente capitale în viața omului: breakfast, prânz, cină.
După instructajul de folosire a telecomenzilor la televizor, am semnat de luare la cunoștință și n-am dat drumul niciodată la TV. Orele erau prea înaintate, așa că,... nani!
A doua zi, dimineață, Dragoș a venit să ne ia la o ședință pentru pregătirea evenimentului programat după amiaza. Ședința s-a desfășurat la o terasă pe plaja din Rishon LeTzion, pe nisip. Discuțiile au fost atât de aprinse încât a trebuit să ne răcorim în apa Mediteranei de câteva ori. Asta pe exterior pentru că, pe interior, a lucrat berea israeliana Goldstar.
Totul a fost însă, foarte bine pus la punct, așa că, după un lunch marca Ada și un duș rapid, ne-am îmbarcat spre Institutul Cultural. Pe drum, am făcut o escală la tiopografia unde Dragoș și ceilalți organizatori au editat o mică broșură în care erau prezentati „eroii” acestei întâlniri.


Afișul evenimentului

Acum, câteva cuvinte despre gazda acestui eveniment. Cităm din pagina de web: Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a fost înființat în 2004, fiind unul dintre cele 18 institute culturale române care funcționează în momentul de față în străinătate: la Berlin, Bruxelles, Budapesta, Seghedin, Chișinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia, Veneția și Viena. Începînd cu data de 1 ianuarie 2008, sediul ICR Tel Aviv se află în Bulevardul Shaul HaMelech nr. 8, etaj 6, beneficiind de o dublă coordonare (ca și restul institutelor culturale române): cea a Ministerului Afacerilor Externe, responsabil cu administrarea instituției (www.mae.ro) și aceea a Institutului Cultural Român din București, care asigură desfășurarea propriu-zisă a programelor culturale (www.icr.ro) . Institutul Cultural Român asigură interfața dintre cultura română și cea străină, mediază contacte și parteneriate între oamenii de cultură din România și persoane/instituții de cultură din alte țări. Acestui deziderat i se subsumează și strategia ICR Tel Aviv, concentrată pe două direcții prioritare: o prezență accentuată a culturii române pe piața culturală israeliană, prin participarea noastră la festivaluri de film, teatru, muzică, precum și organizarea unor evenimente dedicate cu precădere israelienilor de origine română: mese rotunde, conferințe, vernisaje, etc.
ICR Tel Aviv dispune, la ora actuală, de o bibliotecă cu aproximativ 2.500 de cărți, cu titluri și autori dintre cei mai importanți, și a cărei zestre se îmbogățește permanent. Dorim să realizăm o mediatecă, să punem la dispoziția vizitatorilor filme românești mai vechi sau mai noi, piese de teatru din arhiva televiziunii (disponibile pe DVD-uri), precum și muzică românească. În același timp, ICR Tel Aviv urmărește permanent stabilirea și consolidarea unor parteneriate cu instituții similare și cu personalități culturale de prim rang din Israel.
Deci, sus, la etajul 6, am cărat cu râvnă tot calabalâcul: cărți, proiector, reviste, protocol, astfel că la începerea acțiunii eram deja fleașcă. Dar ne-am revenit văzând câtă lume a năvălit să ne cunoască, să ne asculte și să primească măcar o revistă EPIGRAMA, cu autograful Redactorului-Șef. Dar să nu anticipăm.


Cum s-au desfășurat ostilitățile

Un speech moderat, de gazdă primitoare, ținut de Dragoș Nelersa a deschis ostilitățile, apoi „bomba” a fost detonată de umoristul Lică Bluthal care ne-a prezentat o înțepătură creație proprie. Atât ne-a trebuit și, cât venerabilul umorist Petre Cioclu a explicat publicului ce ce se mănâncă epigrama, am conceput o replică mai lungă, dar care a lovit la fix.
Din ziare, cică,
Aflu-n mod brutal
Texte că-mi dedică
Unul cam... Bluthal!

Fericirea-mi strică,
Textul criminal,
Tensiunea-mi pică,
Pulsu-i anormal,
Dar, mi se ridică,
Brusc, al meu moral,
Și, pe domnul Lică
Îl atac frontal:

Zici că nu ți-e frică
De-un poet normal?
Rima ți-e peltică,
Ritmul ți-e banal.
Treci atunci, frățică,
La umor oral!

Și, să-ți fac în pică,
Îți spun la final:
Lasă-l pe Petrică
Cioclu, la țambal!


Petre Cioclu, un entuziast contagios.

Dl. Cioclu a sărit imediat cu spada, șarjând cu o serie de epitafuri umoristice, dar a primit două replici pe măsură:

Lui Petre Cioclu
N-am crezut c-o să se-ajungă
Să gravăm pe-al soartei soclu
Ce urări de viață lungă
Ne-adresează unul... Cioclu.

Paradoxal, printre perdafuri
Citite pentru spectatori,
Ne face Cioclu epitafuri.
Păi, ce să facă? Ghicitori?


Laurențiu Ghiță, epigramist sub drapel

Profitând că epigramiștii își lingeau rănile, Costel Pătrășcan și-a prezentat suprarealista sa biografie ilustrată de caricaturi și comentarii absolut savuroase, stârnind hohote masive de râs, de se cutremura sala. Replica locală a venit prin cei doi caricaturiști prezenți la evenimnt: Andy Ceaușu și Eduard Mattes, care și-au primit și ei, binemeritata porție de atac:


Graficienii israelieni Andy Ceaușu și Eduard Mattes

Lui Edi Mates, care i-a făcut caricatura lui Costel Pătrășcan
Din trei tușe de penel
Și-o țigară stinsă-n gură,
Te-ai uitat doar la Costel
Și-a ieșit caricatură.

Lui Andy Ceaușu
Admirând desene de Ceaușu
Și-ncercarea lui de poezie,
Zicem că e cam păcat de tușu’
Și-acuarela puse pe hârtie!

Dar să știți că nu ne-am „contrat” toată seara. Am găsit și timp pentru câteva reprize de recital de epigramă românească bună, trecând prin tot spectrul creatorilor , de la Păstorel, Clenciu și Quintuși, până la Bâlici, Diviza, Toderașcu, Larco etc, etc. Sala a vibrat, a gustat din plin, hohotele sincere și sănătoase fiind cea mai bună răsplată. Maestrul Petre Cioclu și-a lansat ultima sa carte: INTERFERENTE EPIGRAMATICE, în avanpremiera prezentării de peste câteva saptamâni din țară, la festivalul ETERNA EPIGRAMÃ, de la Cluj-Napoca.


Instantaneu din sală

Cu greu am pus punct, sincer, mai mult obligați de necesitatea de a elibera sala pentru alt eveniment, pentru că lumea nu se dădea dusă. Am împărțit reviste EPIGRAMA, atât numărul abia apărut cât și mai vechi, cărți de și despre epigramă, toată lumea a plecat cu câte ceva. Plus autografe.
Cert e că organizatorii nu s-au așteptat la o așa reacție, la o așa de bună receptare. Sperăm că și noi, prin prestația noastră, am adus o contribuție vitală.
Cu bucuria în suflet, am sărbătorit succesul la un restaurant în centrul Tel Aviv-ului, cu specific local, unde ne-am pierdut printre humuși, falafeluri și tahine.
Ei, și cu asta, partea oficială fiind încheiată, până la plecare ne-am lăsat purtați de prietenii noștri Ada, Andy și Edu prin cele mai frumoase și reprezentative locuri ale acestei frumoase țări: începând cu modernul Tel Aviv a cărui perlă, Yafo (sau Jaffa, pentru cei mai cunoscători ai poveștilor cruciadelor) ni s-a dăruit să o străbatem la picior și să-i cunoaștem fiecare pietricică mustind a istorie, continuând cu grotele ireale și tunelul dinamitat de la Rosh Hanikra, granița încremenită cu Libanul, cu cetatea străveche și cu faimoșii zburători din Akko (Acra – altă cetate care a făcut cu ochiul cavalerilor cruciați).


„Să trăiți bine”, cu accent arab!de la dreapta la stânga: Costel Pătrășcan, Traian Băsescu, Laurențiu Ghiță.

Aici, în timp ce admiram pe puștii care sar de pe stânci spre satisfacția turiștilor care „marchează” imediat câțiva bănuți, la o bere pe o terasă, am avut surpriza să fim serviți de un chelner care semăna uluitor cu fostul președinte Băsescu, cel care ne-a fost repartizat imediat când ne-am declinat calitatea de români.


Zburătorii din Acra

Periplul nostru a bifat și irealele grădini ale Baha’i-lor din Haifa, culminând cu vizitarea legendarului Ierusalim, cu Sfântul Mormânt și cu Zidul de Vest cu tot. Am rupt două perechi de opinci, am făcut bășici la picioare, dar nu era de ratat nimic. Și-apoi Andy și Edu și-au sacrificat ziua lor de sărbătoare ca să ne plimbe peste tot, să nu ne aventurăm prin zone unde am fi putut păți ceva, vremurile fiind destul de tulburi. Mulțumim, prieteni, și aici.
Și cam asta a fost. Am plâns și noi la meciul pierzător al României cu Franța, de la EURO, văzut acasă la Dragoș, alături de frumoasa sa familie, am savurat o narghilea și un meci văzut pe plajă, la una din nenumăratele terase (Germania-Ucraina, parcă. 2-0 pentru nemți). Una peste alta, a fost o experiență unică, o bună propagandă pentru umorul românesc, ceea ce au recunoscut toți cei prezenți, care ne-au „amenințat” că în nici un caz nu va fi ultima experiență de acest tip. Să fim noi sănătoși și să mai avem resurse. Că altădată o s-o facem și mai lată. Sau măcar mai lungă!

Laurențiu GHIȚÃ

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!