agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-14 | [This text should be read in romana] | Puțini oameni au puterea de a vorbi deschis despre dragoste. Ilie Badea Stănescu, regele țiganilor, ne povestește în exclusivitate despre cum azvîrle Cupidon săgeata. # Discutăm în Postul Crăciunului. Ne curățim, încercăm să facem lucrul acesta vorbind despre dragoste cu regele țiganilor. Cum ați cunoscut-o pe doamna Marița? - Era o fată ca dintr-o poveste. Ea era la Craiova. Casa lor era în Goicea, de unde e scriitorul Păunescu. Ei aveau o casă foarte mare și frumoasă, cu viță de vie. Erau gospodari și o duceau foarte bine. # Care era numele ei de fată? - Mari. # Păi, dînsa era la Craiova și dumneavoastră? - Eu eram aici, în Pitești. Socru-meu a anunțat în țară că are fată de măritat și că dă cel mai mult aur. Pe atunci, erau galbeni. 500 de galbeni... # Aha, deci tatăl fetei dădea, nu al băiatului... - Da. 500 de galbeni. Tata a auzit de lucrul ăsta. Ne-am urcat în tren și am plecat spre Craiova. Apoi, din Craiova am mers spre Portărești. În stația aia am coborît. Am mers cu personalu’. Mi-l aduc aminte pe săracu’ tata. Aveam vreo 15 ani. Tata, săracu’, a zis: „Bă, să fii tare, ia colea o bucățică de salam și o bucată de pîine! Măăă, să fii tare ca mine și să dai cu pălăria de pămînt!“. El era bucuros. Avea o sticlă de vin în mînă. Era și mama. Ne-am dus la ei. Am ajuns spre seară, că am luat-o pe jos de la gara Portărești pîn’ la Vîlcea. Toată lumea știe că sînt vreo 10 kilometri. #Era vară, era toamnă? - Era o toamnă tîrzie. Am ajuns la oameni. Ne-au primit. #Cum era regula de bun-simț pe atunci? Mergeai în urma tatălui sau... - Eram emoționat. Tata și mama mergeau înainte. Eu veneam după ei. Ei au bătut la porți, nu eu. Cioc-cioc! „Este acasă proprietarul?“. Și ei au zis: „Acasă sîntem“, iar noi am spus atunci: „Uite, noi am venit să-ți luăm fata!“. #Mai erau și alți pretendenți? - Eheiiii, păi veniseră și de la Gorj, alții din Strehaia și din alte locuri... Da’ și io eram frumușel! Eram un bărbat bine și subțire. Cum m-au văzut, soacră-mea săraca, Dumnezeu s-o ierte, cum m-au văzut, soacră-mea a zis: „El este! E băiat de liceu“. #Păi, și tanti Mari?! - Păi, tanti Mari era în fulgi. Dormea în fulgi. S-a sculat și ea de acolo din fulgi și m-a văzut... Cred că a fost de acord. (Ne pufnește rîsul pe amîndoi.) Apoi, ne-a luat tata un porc. #Vă mai aduceți aminte ce ați vorbit, dacă ați vorbit, ce puteau să vorbească la vremea aia doi copii, despre ce anume? Despre averi, despre țară... - Nu, domnule! La 15-16 ani, ești tare. Am întrebat-o dacă îi place de mine și ea a zis da. Să știți că iubirea atunci începe, la vîrsta aia. Atunci este adevărată. #Cînd începe iubirea? - De la 16 la 22 de ani. # Și după 22, ce începe? Obișnuința? - După 22 de ani pînă la 30, începe un fel de mînjeală a iubirii. E ca un miros care rămîne. Omul începe să se uite după altele. Se uită la alții și femeile, și bărbații. Apoi, de la 30 de ani la 40, ești vîndut. Nu mai există iubire. Nu mai e Cupidon. El se duce cu săgeata la alții. #Se spune că pe la 40 de ani femeile și bărbații trăiesc cea mai nebună vîrstă... - Așa este! Pe la 40 de ani, e periculos. Divorțează pe capete. Se lasă familii și copii pe drumuri. Se trece de la iubire la sex. Nu se mai spune: „Hai să ne iubim!“, ci „Hai să facem sex!“. Nu-i mai interesează iubirea. E ca în Romeo și Julieta... Spun asta ca să înțelegeți de ce dragostea adevărată este la 15 sau 16 ani, deci la o vîrstă fragedă. Atunci se pot face copii foarte bine. #Să înțeleg că și dumneavoastră, după ce ați depășit 22 de ani, ați trecut pe tînjeală, ați început să mai călcați pe alături? - Nu! Eu mi-am iubit soția și mi-am văzut de treburile mele. Am avut noroc, am avut baftă. #În cîmpul muncii cînd ați intrat? - Pe la 17 ani. Și Mari după mine. Are și ea o vechime de vreo 19 ani. Eu am 35 de ani vechime ca maistru. Acum, sînt student în anul III la Teologie, după cum știi. Trece timpul... #Prin ce diferă generația de azi, a celor care au 15 -16 ani, față de cea de atunci? - Generația asta de acum, care a apărut de la Dumnezeu, este o generație de inși subțiri ca fizic, dar cu aptitudini de intelectuali, nu cum era pe timpul nostru. Apar acolo unde nu te gîndești. E o generație fantastică, trimisă de Dumnezeu... Mici și slabi ca trup, plăpînzi, dar care au în capul lor o inteligență fantastică. #La munca fizică cine mai merge? - Îți dau un exemplu: nu ați observat că în toate instituțiile de cercetare din lume nu există decît inși slăbuți, ochela-riști? Cei înalți și puternici nu au loc lîngă cei mai slăbuți, care sînt foarte ageri la minte. #Înțeleg... Să vă întreb de FC Argeș ceva? - FC Argeș! FC Argeș a făcut pe el. Mai bine îl vindea cînd era în glorie și lua bani mulți. Acu’, nu mai ia nimic, dacă îl vinde! #De Băsescu? - Președintele să stea mai mult la Cotroceni... și să tacă! Avem un președinte bun și stimat de toată lumea. Dar să stea în banca lui, că e foarte bine și îl văd europenii și mai bine! Văd că situația devine și mai acră. Nici cu căruțele nu mai poți merge, că-ți ia calul. Degeaba se călătorește acum fără pașaport, doar cu buletinul, în toată Europa! Aveți grijă să nu cumva să ne pierdem pămînturile! Þara asta nu este nici a ungurilor, nici a rromilor, nici... Þara asta se numește România, fraților! Pămînturile rodesc pîinea. Trebuie pus punct, nu virgulă. (În timp ce discutam, poștașul aduce o scrisoare trimisă de Biserica Ortodoxă Română de pe Muntele Sfînt, scrisoare însoțită de icoana Maicii Domnului, pe care regele a sărutat-o de trei ori.) |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy