agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 6118 .



Pornografia - între libertate și sclavagism
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Enlil ]

2006-04-08  | [This text should be read in romana]    | 



Dacã astãzi intrãm, accidental sau nu, pe o paginã de internet care prezintã materiale cu conÈ›inut pornografic, ne întrebãm automat (sau cel puÈ›in cei încã umani dintre noi) încotro se îndreaptã societatea modernã. ÃŽn inocenÈ›a mea, credeam cã prim-planul, punctul central de atracÈ›ie al acestor tipuri de site-uri este sexul, nu umilirea celuilalt sex.
ÃŽn cele ce urmeazã o sã încerc o aborbordare hermeneuticã asupra temei feminismului, în speÈ›ã discriminarea femeilor. Voi încerca sã mã feresc, pe cât posibil, de problema libertãÈ›ii de expresie, pentru aceasta intenÈ›ionez sã scriu un alt articol. Faptul care m-a determinat sã scriu acest articol este un studiu conform cãruia cea mai discriminatã categorie, atunci când este vorba de angajare, este cea a femeilor.
Acest fapt social prezintã un interes deosebit pentru organizaÈ›iile de tip feminist, întrucât dã un fundament solid pentru argumentele lor, ce abordeazã o gamã largã de fapte sociale, precum pornografia, viziunea tradiÈ›ionalã asupra femeii etc. Andrea Dworkin, într-una dintre lucrãrile clasice ale sociologiei feministe, acuzatã de puritanism, afirmã cã problema pornografiei nu este ce aratã, ci cum aratã. Dupã părerea mea, într-adevãr, cel mai important dintre aspectele incriminate de feminism este pornografia, întrucât creazã anumite nevoi È™i, în consecinÈ›ã, comportamente erotice nocive. Pornografia perpetueazã o concepÈ›ie cel puÈ›in distorsionatã asupra sexualitãÈ›ii feminine, conform cãreia femeia trebuie umilitã, desfiinÈ›atã ca persoanã pentru a simÈ›i plãcere. A nu se face confuzie cu ideea de contopire, pierdere în celãlalt, procesul este în cazul de mai sus unilateral (numai femeia își pierde persoana) È™i produs prin umilire, fapt care creazã o perspectivã degradantã asupra fiinÈ›ei umane.
Existã nevoi inerente fiinÈ›ei umane, general valabile, definite drept naturale, însã în societatea actualã industriile se bazazã pe crearea de nevoi pentru a se evita, pe de o parte, criza de supraproducÈ›ie, pe de altã parte, pentru a se obÈ›ine mai mult profit, în esenÈ›ã acesta este motorul economiei de tip capitalist. Astfel trebuie sã ne punem problema în cazul pornografiei. Având în vedere È™i faptul cã majoritatea consumatorilor de pornografie sunt bãrbaÈ›i, nevoile erotice create de aceastã industrie sunt astfel nocive ambelor sexe. Refuz sã cred cã jumãtatea masculinã a speciei umane este condusã de o instictualitate agresivã. Mai degrabã aÈ™ spune cã structurile consumeriste au întrecut mãsura când s-a început comercializarea sexului la scarã largã. ÃŽnsã încep sã mã îndepãrtez de subiect.
Un contrargument la opinia mea negativã cu privire la pornografie spune cã existenÈ›a la scarã largã È™i accesul facil la ea are ca efect pozitiv trãirea virtualã a nevoilor patologice, ceea ce diminueazã numãrul de manifestãri în real a acestor tendinÈ›e. Mi se pare întrucâtva nefondat din douã motive. Nu am citit nici un studiu È™tiinÈ›ific care sã susÈ›inã acest argument, cel de-al doilea îl voi argumenta în urmãtoarele rânduri È™i se referã la faptul cã structurile sociale determinã în mare mãsurã comportamentele sociale. Nietzsche susÈ›inea existenÈ›a unei metafizici a limbajului ce determinã modul în care percepem viaÈ›a, iar statistic se deduce simplu faptul cã dacã concentraÈ›ia numãrului de indivizi cu o anumitã tendinÈ›ã creÈ™te într-un anumit spaÈ›iu, probalitatea punerii în practicã a acelei tendinÈ›e creÈ™te. Aplicând asta la cazul nostru, dacã pornografia creazã mai mulÈ›i indivizi cu tendinÈ›e erotice patologice probabilitatea materializãrii acestor tendinÈ›e creÈ™te. Astfel, chiar dacã pornografia inhibã punerea în practicã a tendinÈ›elor patologice ale segmentului ce a dobândit, din alte cauze, aceste tendinÈ›e, având în vedere cã È™i creazã noi cazuri de devianÈ›ã, per total numãrul de cazuri de punere în practicã este mai mare (procentual, am È›inut cont È™i de creÈ™terea populaÈ›iei).
Existã È™i femei ce nu se simt jignite de bancuri precum acesta ‘cum dai mai multã libertate unei femei? îi mãreÈ™ti bucãtãria’, fapt cu adevãrat trist. Precum existã È™i femei consumatoare de pornografie, industrie ce atacă însãÈ™i noÈ›iunea drepturilor egale între bãrbat È™i femeie. Aceste douã fapte trebuie sã ridice în mintea noastrã un semnal de alarmã. Cred cã se schimbã, încet dar sigur, însãÈ™i concepÈ›ia despre normalitate, ce pânã acum îmi pãrea cã tinde spre evoluÈ›ie, adicã este normal sã susÈ›ii egalitatea dintre sexe. ÃŽmi pare cã se produce o involuÈ›ie sau, în cel mai bun caz, o stopare a dezvoltãrii morale È™i estetice a societãÈ›ii în general de dragul unor formalitãÈ›i È™i a banilor. Prin formalitãÈ›i mã refer la concepÈ›ia stupidã a unilateralitãÈ›ii dreptului la libertatea de expresie. ÃŽn multe cazuri în care cenzura încearcã sã estompeze difuzarea unor materiale pornografice groteÈ™ti (violuri, pedofilie, incest, etc.), este invocatã libertatea de expresie. Cel puÈ›in ciudat, mai ales cã tot aceleaÈ™i structuri nu permit existenÈ›a unor organizaÈ›ii precum cele rasiste, fapt de altfel absolut normal, pe care îl susÈ›in.
Am tot folosit termenul de normalitate È™i cred cã ar fi bine sã clarific È™i acest termen, ca element integrat în sistemul de înÈ›elegere pe care l-am propus mai sus. ÃŽn general, normalitatea este vazutã ca o atitudine sau un comportament general adoptat È™i practicat. ÃŽntrebarea mea este : chiar vrem sã trãim într-o lume în care umilirea È™i discriminarea nu sunt nici mãcar combãtute? Dacã da, de ce nu susÈ›inem un conducãtor cum au fost Hitler sau Mussolini ?

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!