agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-28 | [This text should be read in romana] | ORIZONT CULTURAL Primii ani de după evenimentele din decembrie 1989 au intrat în istorie ca anii unei eliberări și mari speranțe, dar și ca ani marcați de incertitudini, dezorientare și negare vehementă a tot ceea ce a fost înfăptuit în perioadele precedente. Atmosfera de haos din domeniul academic și editorial a dus la promovarea nonvalorii, a oportunismului și a diletantismului. Acestui flagel i-a căzut victimă și rusistica românească; înfloritoare cândva, ea nu a știut să supraviețuiască nici valului de „reforme” statale, adesea pripite și nefondate, nici abuzurilor din partea “colegilor”, stimulate de temeri noi și prejudecăți înrădăcinate. În aceste circumstanțe, un grup de intelectuali, specialiști în domeniu, au încercat să propună o alternativă. Animați de dorința de a restabili tradiția și de a o lărgi prin revigorarea relațiilor culturale româno-ruse în cadrul valorilor universale, ei au ales forme noi pe care i le-au permis (și cerut!) noile condiții existente în țară în perioada de tranziție. Astfel, la inițiativa prof. dr. univ. Albert Kovacs, la data de 21-22 decembrie 1996, a luat ființă Asociația Dostoievski din România, prima ei ședință, de constituire, fiind urmată de o sesiune științifică pe tema Dostoievski în contextul universal actual. Cu această ocazie s-au pus și bazele Fundației Culturale Est Vest. Dintre cele două denumiri legale, prima este folosită pentru acte financiare, iar cea de a doua, pentru manifestările publice și, ulterior, ca denumire a editurii. Președintele Comitetului de conducere a fost ales domnul prof. univ. dr. Albert Kovacs. Printre membrii fondatori, s-au enumerat o serie de oameni de litere, care aveau legătură directă cu limba și cultura rusă – profesori, traducători, editori precum: Livia Cotorcea, Sorina Bălănescu (Iași), Al. Calais, Ana-Maria Brezuleanu, Aurel Buiciuc, Nicolae Iliescu, Xenia Crasovschi, Margareta Șipoș, Lidia Caraciuc (București), Cornelia Cârstea (Craiova), dar și alte personalități importante ale culturii românești, simpatizanți ai artei și literaturii ruse precum: Alexandru Paleologu, Sorin Vieru, Ion Gostin, Valeriu Cristea, Laurențiu Ulici, Alexandru Andriescu, Maia Morgenștern ș.a. Fideli obiectivelor prevăzute în Statutul organizației, membrii Asociației Culturale Dostoievski și-au propus să sprijine schimbul de informații, cărți, reviste românești și străine; să colaboreze cu asociații similare din România și de peste hotare; să organizeze simpozioane naționale și internaționale, etc. Primei conferințe naționale, i-au urmat, în anii ulteriori, o serie de congrese internaționale cu teme din cele mai variate. Astfel, după un an de la înființare, la data de 18-20 septembrie 1997, a avut loc, la Sinaia, primul Simpozion Internațional pe tema Literatura rusă în contextul culturii secolului XX; Dostoievski și romanul secolului XX. Lucrările Simpozionului au fost deschise cu un impresionant Laudatio prezentat de regretatul Alexandru Paleologu. În cuvântul său, acesta a relevat importanța nu doar a operei lui Dostoievski, ci și a întregii literaturi și culturi ruse, înscriindu-le în timpul și spațiul marii culturi europene – de fapt, mondiale -, și evidențiind locul lor specific, de sine stătător în cadrul acesteia. Un moment emoționant l-a constituit, apoi, vizionarea filmului Confession, realizat de regizorul Ion Gostin după romanul lui Dostoievski Idiotul. Amintim și câteva titluri de comunicări prezentate la această sesiune: Dostoievski și Apocalipsa (Iuri Kariakin, Moscova), Tradiții dostoievskiene în ciclul „Cercul nefericirii” al lui J. Kessel (Marianne Gourg, Paris), Dostoievski și Madacs (Kiraly Gyula, Budapesta), Dostoievski și Oscar Wilde (Livia Cotorcea, Iași), Dostoievski și Grossman (Al. Kovacs, București), Dostoievski și Platonov (E. Iordache, Iași) Dostoievski și Agârbiceanu (Cornelia Cîrstea, Craiova), Donici despre Dostoievski (Ana Maria Brezuleanu, București), Universul poetic al lui Dostoievski în romanul „Rusoaica” al lui Gib Mihăescu (E. Loghinovski, București) ș.a. Anul Bicentenarului Pușkin, 1999, marcat printr-o serie de conferințe, vizionări de filme, audiții, lansări de carte, spectacole, a culminat cu Simpozionul Internațional Pușkin-200, ale cărui lucrări au fost valorificate, în 2003, în volumul „Pușkin universal. Studii”. Sesiunea de comunicări a avut loc la Casa de creație a Uniunii Scriitorilor din România de la Turnu-Severin la data de 24-30 mai 1999. Lucrări de mare anvergură și studii comparate au fost prezentate de Victor Kojevnikov (Institutul de literatură universală a Academiei de științe de la Moscova), Alexandr Ivanițki (Universitatea Umanistă de Stat din Moscova), Alexandr Korablev (Universitatea din Donețk, Ucraina), Michael von Albrecht (Universitatea din Heidelberg), Ludmila Gozun (Universitatea de Stat din Chișinău). Un aport considerabil la evidențierea locului marelui poet rus în cultura lumii l-au adus și comunicările românilor Galina Cernicova, Cornelia Cârstea, Ana Maria Brezuleanu, Ioana Cristina Pop, Tamara Tinu și Angara Nyiri, Alexandra Fenoghen, Gh. Boaghe ș.a. Condițiile specifice în care s-au desfășurat lucrările Simpozionului, precum și impactul lor puternic asupra participanților, au fost surprinse de către invitații străini, în notele și interviurile lor oferite reporterilor revistei „Zorile”. „…Dacă las la o parte impresiile pur vizuale, precum locurile minunate pe care n-ai de unde să știi dacă le vei mai revedea vreodată, ceea ce m-a uluit de-a dreptul a fost nivelul științific al Simpozionului /…/ Firește, am trăit sentimente contradictorii uitându-ne la malul opus: un tablou idilic, câmpul scăldat în soare, dealurile prebalcanice... și dintr-o dată îți aminteai că acolo explodează bombe și totul e altfel de cum pare… Am fost atât de copleșit de atmosfera Simpozionului, încât mi-aminteam arareori de acest lucru, lăsând prea puțin timp până și plimbărilor de-a lungul Dunării: fiecare ședință de lucru a fost formidabilă și interesantă” – a mărturisit Alexandr Ivanițki. Lucrările Simpozionului au fost prcedate de un mare concert din sala ARCUB, cu participarea vedetelor teatrului și muzicii românești Victor Rebenciuc, Monica Mihăilescu, Vladimir Deveselu, precum și a tinerilor muzicieni și artiști, reprezentanți de mâine ai artei lirice și interpretative românești pe scenele lumii (Toma Popovici, Iulia Artamanov, Alexandru Petrovici, Alexandru Boureanu, ș.a.) Concertul, ce s-a bucurat de un mare succes, a fost încheiat cu cântecele populare rusești de o vechime considerabilă interpretate de Ansamblul rușilor lipoveni din Sarichioi „Landâș”. Un alt ecou al Anului Pușkin l-a avut spectacolul de operă Mozart și Salieri, de Rimski-Korsakov, organizat la Sala mică a Palatului, de Asociația Dostoievski în colaborare cu Ministerul Culturii din România și Ambasada Rusiei la București. Al treilea simpozion de mare anvergură dedicat în primul rând literaturii ruse, cu titlul Aniversări mai puțin rotunde: Lermontov, Dostoievski, Bulgakov, a avut loc la București-Predeal la data de 15-20 octombrie 2001. Alături de muzeologi, scriitori, traducători din România și din străinătate, la lucrările simpozionului au luat parte cei mai importanți cercetători ai creației scriitorilor respectivi: Gyula Kiraly, Nora Henter (specialiști din Ungaria în Dostoievski), Leonid Parșîn, Tatiana Osipova, Tatiana Rogozovskaia, Alexandr Korabliov (specialiști din Moscova, Kiev și Donețk în Bulgakov), Irina Beliakova (specialistă din Moscova, în Þvetaeva) etc. Despre diversitatea și vastitatea spectrului tematic al preocupărilor Asociației mărturisesc și alte simpozioane internaționale - cele care au evidențiat relațiile culturale rusești și românești cu țările din vecinătatea geografică și spirituală Eminescu în spațiul sud-est european (2003) sau Relațiile culturale româno-maghiare în contextul european – ieri, azi, mâine (2004). Prin tematica prezentată și dezbaterile la aceasta, ele au relevat vocația universală a celor două literaturi în cadrul culturii europene. Din acest punct de vedere merită menționat cu deosebire cel de al șaptelea simpozion internațional cu tema Civilizație Europeană – unitate, unicitate, deschidere, care a avut loc la 4-9 octombrie 2004, la București și Port Cetate. Lucrările acestui Simpozion au fost inaugurate de însuși amfitrionul Fundației de poezie Mircea Dinescu și au beneficiat de concursul marilor specialiști în materie veniți din diferite centre universitare din Europa (profesor la Universitatea din Roma Rita Giuliani, profesor la Universitatea din Donețk Alexandr Korableov, cercetători și scriitori din Chișinău Miroslava Metliaeva și Nastea Romanova), precum și a unui număr considerabil de profesori, cercetători, scriitori și cineaști români, care au dezbătut o serie de teme legate de fundamentul lingvistic, de baza culturală (tradițiile antice, creștine, renascentiste, etc.) și vocația universală a civilizației europene, au propus soluții pentru rezolvarea unor probleme arzătoare, „eterne” (Chestiunea rusă de Rita Giuliani) și au demonstrat – în comunicările dedicate creației lui Pușkin și Cehov, Mircea Eliade, folclorului lipovenesc și artei plastice chineze - atât originalitatea acestei civilizații, cât și marele ei impact asupra lumii contemporane. Colaborarea fructuoasă pe tărâmul științei a membrilor Asociației cu savanții străini, datorată în primul rând sesiunilor științifice organizate în țară, este îmbogățită și dezvoltată prin participarea lor la lucrările Simpozioanelor Internaționale din Austria, Italia, Federația Rusă, Franța, Japonia, Þările Baltice, Norvegia, SUA. Un larg schimb de experiență s-a stabili și pe linia Universităților din Germania, Italia, Bulgaria, Grecia, Rusia etc. Reîmprospătarea și lărgirea relațiilor culturale s-a încununat, în anul 2001, prin afilierea Asociației Culturale Dostoievski la International Dostoevsky Society și la Asociația Internațională de Literatură Comparată. În spațiul național, lărgirea și diversificarea relațiilor de colaborare a oferit o serie de noi posibilități și succese. Un capitol deosebit de important îl constituie colaborarea cu Atelierul de Cultură și Civilizație europeană (ACCUMM), colaborare ce și-a adus aportul neprecupețit prin concursul eminenților muzicieni, cineaști, scriitori precum: pianista Verona Maier, operatorul Noni Cristea, criticul de film Ioana Cristea-Micescu și, mai ales, al președintelui ACCUMM, scriitorul și cineastul Petru Maier-Bianu, un eminent animator al mișcării culturale din România. Un viu interes l-au manifestat față de preocupările și realizările Asociației o serie întreagă de alți eminenți reprezentanți ai lumii artistice bucureștene - poeți, artiști, muzicieni, cineaști, oameni de știință din cele mai diverse domenii de activitate (Radu Beligan, Victor Rebenciuc, Mariana Mihuț, Ion Caramitru, Aurelian-Octav Popa, Daniel Cristea-Enache, Demeny Lajos, Vasile Buga, Marghitt Sava și mulți alții). Conlucrarea cu ACCUMM a alimentat activitatea Salonului literar-muzical al Asociației Dostoievski. Deșfășurate la început spontan, în cadrul vizionării de filme (Tarkovski, Koncealovski, Nichita Mihalkov, Andrei Hrjanovski) sau al unor lecturi – din scriitori ruși, de regulă, mai puțin cunoscuți în Romania (Iosif Brodski, Vl. Nabokov, Feodor Tiutcev), din creațiile și traducerile proprii ale membrilor Asociației (Adi Cusin, Ion Covaci, Nichita Danilov, Viorela Codreanu-Tiron, Livia Cotorcea, Elena și Alexandra Fenoghen, Nicolae Iliescu, Aurel Buiciuc, Ana-Maria Brezuleanu ș. a.), cu timpul, seratele literar-muzicale au căpătat cadrul unor întâlniri ce au loc regulat, o dată la două-trei săptămâni. Activitatea Salonului literar-muzical al Asociației Dostoievski s-a desfășurat la sediul Asociației din B-dul Aviatorilor, iar mai târziu, după înstrăinarea abuzivă a sediului, în casa din Str. Dionisie Lupu. Dedicate celor mai diverse teme - literatură și istorie, teatru și film, religie și știință etc. - aceste întâlniri au reunit o seamă de poeți, prozatori, cineaști sau muzicieni ruși, ucraineni, moldoveni, români (să-i numim aici doar pe Gennadi Aigy, Evgheni Popov, Evgheni Rein, Kirill Kovalgi, Svetlana Vasilenko, Mihail Sinelnikov, Miroslava Metleaeva). Lecturile și spectacolele au fost însoțite de recitaluri sau concerte de muzică de cameră, rusă, română și universală, date de artiști consacrați sau de către debutanți în domeniul muzicii clasice – de la Dmitri Bașkirov și Vadim Palmov la Alexandru Tomescu și Vlad Stănculeasa, Iulia Isaev, Oana Andra, Alina Botez sau Angela Rogac și alți tineri muzicieni ce pășesc astăzi, tot mai sigur, pe scenele lumii. O serie de recitaluri de un bun nivel artistic au susținut și elevii Liceului „Dinu Lipatti”, clasa profesoarei de pian Elena Petrenco. Seri fascinante au prilejuit recitaluri și spectacole de teatru, oferite atât de actori consacrați (Monica Mihăilescu, Cristina Tacoi), cât și de studenți și, uneori, amatori ai artei teatrale. Printre cei din urmă, de remarcat este spumosul spectacol music-hall Visuri trandafirii, realizat ingenios după farsele lui A.P. Cehov Ursul și Cerere în căsătorie și presărat cu dansuri și muzică populară rusească. Talentul regizoarei Ecaterina Ivan este cu atât mai de remarcat cu cât actorii erau oameni simpli, locuitori din Jurilovca. Pentru mulți actori debutanți, aceste recitaluri și spectacole au devenit o adevărată rampă de lansare. Astfel, proaspătul absolvent al Institutului de teatru, tânărul autor și interpret (alături de Lorena Ciubotariu) al spectacolului-pantomimă Kajahkocekasaria Gabriel Pentilei este astăzi un bine cunoscut actor al Teatrului Odeon. Un caz asemănător este cel al lui Dmitri Grossei, al cărui film după romanul lui Vl. Nabokov Invitație la execuție, vizionat de membrii Asociației Dostoievski în premieră, a câștigat apoi laurii unui festival internațional. În sfârșit, tot la sediul de pe Bulevardul Aviatorilor a avut loc prima lansare, în prezența presei și a televiziunii, a controversatului roman al lui Alexandru Ecovoiu Sigma, astăzi recunoscut ca o adevărată capodoperă și tradus în mai multe limbi străine. Dintre temele culturale și științifice, dezbătute în cadrul seratelor sau a sesiunilor de comunicări organizate, de regulă, împreună sau, uneori, chiar la inițiativa ACCUMM, spicuim: Mituri și demistificarea miturilor istorice; Rusia – țară europeană; Bizanț, ortodoxie, Carpați, ecumenism; Relațiile romano-ruse în istoriografia contemporană (cu Acad. Florin Constantiniu); Impresii moscovite – minireportaje despre congresele internaționale (Albert Kovacs, Xenia Crasovschi), Etnos și etnogeneză în concepția istorică a lui Lev Nicolaevici Gumiliov (Al. Varona), Anul Domnului 1000 (Virgil Costea), Despre și din Konstantin Leontiev (Ana-Maria Brezuleanu). Prelegeri tematice au fost dedicate problemelor creației, lecturii traducerilor, prezentării unor aspecte moderne din sfera celor mai diferite științe - istorie (Alla Bogdan, Lidia Caraciuc) și film (Elena Dulgheru, Ioana Cristea-Micescu), biologie și medicină (Delia Popescu, Irina Gheorghiu), parapsihologie (Dragoș-Ovidiu Argeșanu), ihtiologie (Raisa Nedelescu) și multe altele. Un șir de seri In memoriam a evocat teme ca: Iosif Sava – trei ani de eternitate; Aurel Covaci și Nichita Stănescu, amintiri. În cadrul seratelor dedicate sărbătoririi Anului nou pe stil vechi, au excelat – cu muzică rusească și românească, clasică și populară - Nicolae Iliescu, Ion Zubașcu, Noni Cristea, corul lipovenesc „Ciubcik”. Multiplele lansări de carte s-au încununat cu o seară specială sub deviza Pentru fiecare carte - o cupă de șampanie – acțiune organizată în cinstea membrilor Asociației - autori de cărți apărute la diferite edituri. În anul 2000 s-a înființat Editura Fundației Culturale Est-Vest, cu scopul de a publica, prioritar, lucrările membrilor Asociației și de a susține financiar pe traducători. Editura a publicat până acum șapte cărți în limbile română și maghiară, inclusiv Gogol. Teatru, traducere de Nicolae Iliescu (2002); Pușkin universal. Culegere de studii (2003); Eminescu universal (2000) și Dostoievski și romanul românesc (2003) de Elena Loghinovski; Dostoievski: Quo vadis homo? (2000) de Albert Kovacs. Pe de altă parte, membrii Asociației sunt angajați în editarea operelor marilor scriitori ruși la editurile: „Polirom”, „Kriterion”, „Paralela 45” etc. Printre proiectele prioritare ale Fundației Est-Vest se numără editarea clasicilor ruși, în primul rând Dostoievski, Opera omnia în 20 de volume, precum și a revistei Caiete Dostoievski cu o periodicitate de doi ani, în patru limbi de circulație. Astăzi, Asociația Dostoievski și Fundația Est-Vest există pentru unirea eforturilor de dezvoltare și popularizare a științei, pentru promovarea culturii naționale și universale, pentru afirmarea valorilor umane universale. Elena Loghinovski, Axinia Crasovschi |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy