agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-11 | [This text should be read in romana] |
(339)
Trimiterile bibliografice pot fi gトピite la adresa: http://www.miracol.ro/bibliografie.txt Am citit atent Un rトピpuns ortodox la "Codul lui Da Vinci" ネ冓 mトビturisesc cト meritaネ嬖 sト fiネ嬖 citit. Vト apreciez truda ネ冓 vト respect simネ崙ノintele, ネ冓 tocmai de aceea テョmi permit o intervenネ嬖e. Existト multe deosebiri intre G.A. ネ冓 D.B. dar am gトピit un punct din care dacト priveネ冲i nu sesizezi nici o diferenネ崙. Exact din acest unghi doresc sト comentez. Nu e nici un dubiu cト D.B. doreネ冲e sト aducト un afront lumii creネ冲ine, sト テョi lezeze susceptibilitatea. Poate cト dispune de o poziネ嬖e care テョi conferト acest drept, are editori care テョl publicト, avocaネ嬖 care テョi cテ「ネ冲igト procesele, media テョl apreciazト ネ冓 テョl promoveazト, bトハcile テョi sporesc banii. Dar puterea de corpuscul a cトビネ嬖i este infimト テョn faネ嫗 forネ嫺i dezlトハネ孛ite de unda care o susネ嬖ne ネ冓 o propagト. テ始sト ネ冓 G.A. produce un afront - aici vト asemトハaネ嬖 - ネ冓 nu se mai mulネ孛meネ冲e doar cu un segment, テョネ冓 pune toatト lumea テョn cap: 窶彜-ar putea spune cト trトナm テョntr-o lume テョn care se vorbeネ冲e enorm de mult, o lume テョn care nu mai existト loc ネ冓 timp pentru tトツere, dar, テョn acelaネ冓 timp, o lume テョn care nu se spune nimic.窶 窶ヲ 窶廬ar lumea, テョn toatト obtuza ei テョntunecime ネ冓 lipsire de verticalitate, acceptト aceste 窶杪devトビuri窶. Le considerト normale, necesare ネ冓 universale. Nimeni nu se mai sinchiseネ冲e sト le cerceteze, sト le caute sufletul. テ始ghiネ嬖m absolut orice ni se oferト, acceptトノ orice ni se spune, aplaudトノ frenetic tot ceea ce se vede, dorim tot ce ni se pune テョnainte.窶 Poate. テ始sト lumea nu trebuie pedepsitト global. Nici Dumnezeu nu face aネ兮. Sau tocmai pentru a nu o pedepsi pe toatト odatト, avem mai mulネ嬖 dumnezei. Poate cト lumea nu e obtuzト ネ冓 lipsitト de verticalitate, ci a pトフruns cu luare aminte テョn cuvintele Domnului: (Matei 10,34) 窶彜ト nu credeネ嬖 cト am venit s-aduc pacea pe pトノテ「nt; n-am venit sト aduc pacea, ci sabia. Cトツi am venit sト despart pe fiu de tatトネ sトブ, pe fiicト de mamト-sa, ネ冓 pe norト de soacrト-sa. ネ亙 omul va avea de vrトニmaネ冓 chiar pe cei din casa lui.窶 Dumnezeu nu trebuie hulit, dacト D.B. テョl huleネ冲e e treaba lui, e o blasfemie. Dar Dumnezeu nici nu trebuie apトビat. Nu e o trufie prea mare sト ne erijトノ noi テョn apトビトフorii Domnului. Nu e tot o blasfemie? Apoi de ce un segment populaネ嬖onal se simte jignit de Codul lui Da Vinci sau de Evanghelia lui Iuda, (vezi Invierea lui Iuda [246,(332)]) ネ冓 alt segment de caricaturizarea lui Mohammed? De ce YHWH nu テョネ冓 disimuleazト preferinネ嫗 pentru alt grup populaネ嬖onal ネ冓 incitト la conflict religios? (Deuteronomul 7,1) 窶廚テ「nd Domnul, Dumnezeul tトブ, te va aduce テョn ネ嫗ra テョn care vei intra ネ冓 o vei lua テョn stトパテ「nire, ネ冓 va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe Hetiネ嬖, pe Ghirgasiネ嬖, pe Amoriネ嬖, pe Cananiネ嬖, pe Fereziネ嬖, pe Heviネ嬖 ネ冓 pe Iebusiネ嬖, ネ兮pte neamuri mai mari la numトビ ネ冓 mai puternice decテ「t tine; cテ「nd Domnul, Dumnezeul tトブ, ネ嬖 le va da テョn mテ「ini, ネ冓 le vei bate, sト le nimiceネ冲i cu desトプテ「rネ冓re, sト nu テョnchei legトノテ「nt cu ele, ネ冓 sト n-ai milト de ele. Sト nu te テョncuscreネ冲i cu popoarele acestea, sト nu mトビiネ嬖 pe fetele tale dupト fiii lor, ネ冓 sト nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tトナ cトツi ar abate dela Mine pe fiii tトナ, ネ冓 ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S-ar aprinde de mテ「nie テョmpotriva voastrト ネ冓 te-ar nimici テョndatト. Dimpotrivト, iatト cum sト vト purtaネ嬖 cu ele: sト le surpaネ嬖 altarele, sト le sfトビテ「maネ嬖 stテ「lpii idoleネ冲i, sト le tトナaネ嬖 pomii テョnchinaネ嬖 dumnezeilor lor ネ冓 sト ardeネ嬖 テョn foc chipurile lor cioplite. Cトツi tu eネ冲i un popor sfテ「nt pentru Domnul, Dumnezeul tトブ; Domnul Dumnezeul tトブ te-a ales, ca sト fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faネ嫗 pトノテ「ntului.窶 Nu cumva Domnul ne lasト sentimentele テョn cumpトハト pentru a ne テョncerca reacネ嬖ile? Sau pentru a avea instrumente de emulaネ嬖e? Sau lumea este partiネ嬖onatト cumva, fトビト ネ冲irea noastrト? De ce mijloace dispunem noi, cu calitatea de fiinネ嫺 create de Dumnezeu, pentru a determina obiectiv ネ冓 fトビト tトトadト natura mono sau bifizitト a fiului sトブ Iisus? テ始 scopul fundamentトビii doctrinei creネ冲ine ネ冓 pentru combaterea devierilor テョnregistrate, pentru probleme organizatorice dar ネ冓 privind disciplina clerului, au fost convocate mai multe テョntruniri, o serie de ネ兮pte congrese-conciliu, テョnceputト ネ冓 terminatト la Niceea, azi Iznik, テョn Turcia. Primul conciliu ecumenic ネ嬖nut la Niceea テョn anul 325 a fost iniネ嬖at de テョmpトビatul Constantin cel Mare. Conciliul a adoptat Crezul ネ冓 a condamnat doctrina lui Arius, conform cトビeia Dumnezeu ネ冓 Isus nu sunt egali, ci doar asemトハトフori. テ始 schimb a fost introdusト prin decret テョmpトビトフesc dogma unitトκ嬖i de fiinネ崙, cosubstanネ嬖alitatea lui Dumnezeu ネ冓 a lui Isus ネ冓 se acrediteazト cultul テョngerilor ca fトツテ「nd parte din dogmト [177,51]. Al doilea conciliu ecumenic, ネ嬖nut テョn anul 343 la Constantinopol, sub テョnaltul patronat al テョmpトビatului Theodosiu, a dezvoltat doctrina privind Duhul Sfテ「nt, a introdus conceptul Sfintei Treimi, a adus completトビi Crezului ネ冓 a condamnat susネ嬖nut arianismul, a condamnat idolatria テョngerilor, deci a avut o ordine de zi generoasト. Al treilea conciliu ecumenic, ネ嬖nut テョn anul 431 la Efes, sub egida celor doi テョmpトビaネ嬖 ai Imperiului Roman de Apus ネ冓 de Rトピトビit, Valentin al II lea, respectiv Theodosiu al II lea, a condamnat doctrina monofizitト ネ冓 a hotトビテ「t pentru a fi mai clar, adorarea Sfintei Fecioare ca Maicト a Mテ「ntuitorului Isus Hristos. Al patrulea conciliu ecumenic, ネ嬖nut テョn anul 451 la Calchedon a apトビat personalitatea lui Isus Hristos consfinネ嬖ndu-i originea sa divinト ネ冓 omeneascト, ネ冓 a condamnat テョn continuare doctrina monofizitト, care susネ嬖nea originea sa monophisis, de naturト strict divinト. Iatト cum principalele precepte ale religiei creネ冲ine au fost practic adoptate テョn urma unor concilii - congres テョn care majoritatea a fost asiguratト prin autoritatea imperialト a zilei. Desigur opiniile minoritトκ嬖i nu au avut nici un ecou, oponenネ嬖i plecテ「nd de la fiecare congres doar cu sarcina concretト de a transpune テョn practicト hotトビテ「rile ネ冓 programul partidului テョmpトビトフesc. Devenea din ce テョn ce mai clar cト pe aceastト linie nu se putea lupta contra テョmpトビaネ嬖lor ネ冓 a imperialilor. Trebuia adoptatト altト strategie, cu o documentaネ嬖e adusト la zi, ネ冓 o provenienネ崙 incontestabilト. Al cincilea conciliu ecumenic, ネ嬖nut テョn anul 553 la Constantinopole, a テョncercat concilierea テョntre creネ冲ini, curentul monofizit fiind activ. Tot atunci s-a hotトビテ「t, prin decret, eliminarea din Biblie a tuturor referirilor privind reテョncarnarea. Din acest motiv creネ冲inトフatea a fost テョndrumatト sト creadト cト nu existト un ciclu repetitiv al vieネ嬖i [155,62]. Filosofia orientalト a rトノas テョnsト la convingerile strトプechi, pentru cト nici un reprezentant al ei nu a fost invitat la congres. La anul 570 avea sト se nascト Mohammed. Iar la anul 622 se considerト cト alcトフuirea Coranului era テョncheiatト. Ideea centralト: Nu este Dumnezeu afarト de Dumnezeu. Al ネ兮selea conciliu ecumenic, convocat テョn anul 680 la Constantinopol, a condamnat doctrina monotheistト. Stenogramele discuネ嬖ilor nu au pトピtrat foarte multe argumente ale vorbitorilor. Dar ideea trebuie reネ嬖nutト. Al ネ兮ptelea conciliu ecumenic, ネ嬖nut テョn anul 787, al doilea la Niceea, a acceptat cultul icoanelor, a restabilit cultul テョngerilor ネ冓 separat al arhanghelilor. Nu cumva perspectivト テョncompletト pe care o deネ嬖nem asupra panteonului divin este reflexia perspectivei la fel de limitate pe care o are ネ冓 Domnul asupra popoarelor lumii? Nu cumva pornind o テョntreprindere ciudatト de a ne cunoaネ冲e mai bine divinitatea care ne ignorト, din neputinネ嫗 de a ne ridica la rangul ei o coborテ「m la nivelul nostru; テョi returnトノ darurile cu care ne-a テョnzestrat, preschimbate テョn metehne? Cum s-a putut dezvolta netulburat budhismul indian sau taoismul chinez, pテ「nト la trepte incontestabile de spiritualitate? De ce nu apare nici o テョngrijorare demiurgicト テョn ce-i priveネ冲e pe africani, pe boネ冓mani, pe eschimoネ冓 sau pe americanii mayaネ冓, azteci, incaネ冓 care nu fuseserト テョncト descoperiネ嬖? Aネ兮 privind lucrurile, テョn lipsa unor rトピpunsuri consistente tematica congreselor テョネ冓 defineネ冲e de o manierト restrictivト perimetrul. Fトビト a avea mトツar o privire de ansamblu a rotunjimii planetei necum a parcelei galactice pe care fトビト sト ネ冲ie o locuiesc, テョmpトビaネ嬖i ネ冓 popoarele lor nu acceptト ideea de conciliere ネ冓 dau drumul cruciadelor. Cruciada I 1096-1099. Cruciada II 1147-1148. Cruciada III 1189-1192. Cruciada IV 1202-1204. Cruciada V 1217-1221. Cruciada VI 1228-1229. Cruciada VII 1248-1251. テ始aintea oricトビei concluzii: テョn faネ嫗 marilor rトホboaie pe care avea sト le organizeze omenirea, cruciadele par niネ冲e biete exerciネ嬖i de テョncトネzire. Pテ「nト ネ冓 asediul computerizat al Troiei a avut la Hollywood un generic mai bogat. テ始ネ嫺legテ「nd cu greu テョncotro sunt mテ「naネ嬖, cruciaネ嬖i au transformat repede nobilul ネ嫺l al globalizトビii, cトビeia nu-i venise timpul, テョntr-o paradト aritmicト pentru apトビarea posesiunilor, orgoliilor, a sfintei cruci sau a onoarei de familist. Acum lecturaネ嬖 un citat ce pare desprins dintr-un grupaj de ネ冲iri transmis la CNN: [159,57] "Cel care a emis ideea creerii unui stat universal cu papa drept ネ册f, a fost papa Grigore al VII-lea (1073-1085). Planurile lui au fost reluate ネ冓 テョmbunトフトκ嬖te de cトフre Urban al II-lea (1088-1099). Punerea テョn practicト a planurilor papilor a fost posibilト テョn primul rテ「nd datoritト situaネ嬖ei politice din Orientul Apropiat. テ始 a doua jumトフate a secolului al XI-lea, turcii selgiucizi cuceriserト unele teritorii din Asia Micト ネ冓 Siria, Antiohia ネ冓 Palestina. Cererea de ajutor テョmpotriva musulmanilor adresatト papei Urban al II-lea de cトフre テョmpトビatul bizantin Alexios I Comnenul (1081-1119) ネ冓 cititト テョn Conciliul de la Piacenza de cトフre solii acestuia a venit テョn テョntテ「mpinarea dorinネ嫺lor papalitトκ嬖i. テ始 Occident a fost declanネ兮tト o amplト propagandト pentru eliberarea Locurilor Sfinte, pentru "rトホboiul sfテ「nt" テョmpotriva musulmanilor. Chemトビilor papilor ネ冓 ale trimiネ冓lor lor care au cutreierat ネ崙ビile catolice pentru a ridica la luptト pe creネ冲ini テョmpotriva Islamului le-au rトピpuns ネ崙ビトハimea (participantト テョn numトビ mare la primele douト cruciade), dornicト sト se テョnchine la Mormテ「ntul lui Hristos dar mai ales sト scape de jugul feudalilor, de foamete ネ冓 epidemii, feudalii mari ネ冓 mici care cトブtau sト acapareze noi pトノテ「nturi ネ冓 sト subjuge forネ嫗 de muncト necesarト lucrトビii lor, ネ冓 mai tテ「rziu, orトκ册nii care urmトビeau extinderea posibilitトκ嬖lor lor comerciale." Dintr-o altト perspectivト, venise rテ「ndul turcilor sト ajungト unealtト テョn mテ「na Domnului. Rolul lor de amorsト a fost テョncercat la declanネ兮rea cruciadelor, care nu puteau avea succes fiindcト filmul s-ar fi terminat prea repede. Rolul lor a fost deci dezvoltat, pentru テョncト cinci sute de ani. Cu o mentalitate de luptトフori devotaネ嬖 cauzei indiferent care este ea, turcii ネ冓-au prezentat disponibilitatea de jertfト chiar ネ冓 テョmpotriva coreenilor. Pentru acest motiv au devenit membrii NATO, deネ冓 au Atlanticul peste mトビi ネ冓 ネ崙ビi, iar acum joacト un rol de enzimト atテ「t テョn lumea arabト cテ「t ネ冓 テョn coca europeanト. Rトッdarea Domnului a fost pusト la grea テョncercare, pテ「nト cテ「nd oamenii urmau sト inventeze limuzinele ネ冓 yahturile, mari consumatoare de benzinト, singurele テョn stare sト ofere un auto mobil temeinic ideiilor monoteiste ale Domnului. Libretul de operetト al cruciadelor a culminat cu cea de-a opta, care din motive uitate a ajuns din greネ册alト テョn Tunisia deraind de la scopurile creネ冲inトフトκ嬖i. A fost necesarト intervenネ嬖a Domnului [160,(100)], care i-a oprit tot cu o ciumト, ca pe vremea lui David: (1 Cronici 21, 14) "Domnul a trimis ciuma テョn Israel ネ冓 au cトホut ネ兮ptezeci de mii de oameni din Israel. ネ亙 Dumnezeu a trimis un テョnger la Ierusalim, ca sト-i distrugト; ネ冓 pe cテ「nd テョi distrugea, Domnul S-a uitat ネ冓 i-a pトビut rトブ de nenorocirea aceasta; ネ冓 a zis テョngerului care distrugea: テ始gerul Domnului stトフea lテ「ngト aria de treierat a lui Ornan Iebusitul. David a ridicat ochii ネ冓 a vトホut pe テョngerul Domnului stテ「nd テョntre pトノテ「nt ネ冓 cer ネ冓 ネ嬖nテ「nd テョn mテ「nト sabia scoasト ネ冓 テョntoarsト テョmpotriva Ierusalimului." テ始frテ「nネ嬖 テョn iniネ嬖ativa lor totalitarト, urmaネ冓i de azi ai congresmanilor de atunci fac pasul テョnapoi ネ冓 conciliazト: Dumnezeu este unul, prorocii sunt テョn mai multe exemplare, toネ嬖 trebuie sト trトナm. Cu alte cuvinte, dacト nu a ネ嬖nut sト facem pace cu pricinoネ冓i, sト uitトノ de vrajbe, sト ne テョmpトツトノ テョntre noi, sト nu pierdem prerogativele, cト ar fi pトツat de atテ「ta pradト. Pentru ca din scenariu sト nu lipseascト nimic ネ冓 a ne forma o perspectivト completト, trebuie sト ne racordトノ la ultimele evenimente ale secolului XIX. Printr-o gravト omisiune, odatト descoperitト, America trebuia ネ冓 ea pusト テョn drepturi mistico-religioase. ネ亙 cum America nu merita un statut cu handicap, テョn 1823, la doi ani dupト scoaterea din fテ「ntテ「nト a capului lui Tudor Vladimirescu, tトナat de eteriネ冲i, un nou profet, responsabil pe cele douト Americi avea sト fie lansat テョn acネ嬖une: Joseph Smith. Trebuie sト ne ferim de confuzia cu tenorul romテ「n omonim, originar din Bucovina, pe vremea aceea romテ「neascト, precizトノ cト e vorba de alt Joseph Smith, cel care avea sト lanseze Cartea lui Mormon, un volum al Sfintei Scripturi, comparabil cu Biblia, o cronicト a legトフurilor lui Dumnezeu cu vechii locuitori ai Americilor [189,v]. O carte demnト de admiraネ嬖e menitト sト-i ofere Americii ce-i lipsea mai mult, adicト un atestat istoric, biblic, materializat pe plトツile de aramト aduse de la Ierusalim テョn anul 600 テョ. H., de cトフre poporul lui Lehi. Aネ兮 テョncテ「t acum sト nu mai avem decテ「t grija celorlalte continente rトノase: Asia, Africa, Australia plus Oceania ネ冓 cele douト calote glaciale polare uネ冩r confundabile Arctica - la polul nord, respectiv Antarctica - la celトネalt. Deci テョn ziua echinocネ嬖ului de toamnト al anului 1823, Joseph Smith, sub テョndrumarea atentト a unui trimis al Domnului, テョncepe un program de pregトフire de patru ani, テョn vederea preluトビii unor informaネ嬖i extrem de importante pentru lumea civilizatト, scrise pe plトツi de aur. Fix la termenul stabilit, adicト テョn 22 septembrie 1827, cei doi se テョntテ「lnesc la locul stabilit adicト aproape de satul Manchester, テョn districtul Ontario din statul New York, pe partea de vest a celui mai テョnalt deal din テョmprejurimi. Sub o piatrト de o mトビime considerabilト se afla o cutie de piatrト テョn care erau aネ册zate, dupト cum spusese mesagerul, plトツile, Urimul ネ冓 Tumimul, precum ネ冓 platoネ兮. Cテ「teva precizトビi: mesagerul Domnului nu era nimeni altul decテ「t Moroni fiul lui Mormon; plトツile sau dovedit a fi de aramト; despre Urim ネ冓 Tumim - niネ冲e aparate de transmisie-recepネ嬖e radio, am vorbit テョn [190,(211)] dar nu ネ冓 despre platoネ卞, fiindcト nu ni se dau alte detalii. Iatト preambulul primei cトビネ嬖 a lui Nefi, care exprimト テョntr-o sintezト prezentatト dupト canoanele structurale biblice, ideea populトビii primordiale a celor douト Americi: [185, 1] "O relatare a lui Lehi ネ冓 a nevestei lui, Saria, ネ冓 a celor patru fii ai sトナ care se numeau (テョncepテ「nd cu cel mai mare) Laman, Lemuel, Sam ネ冓 Nefi. Domnul テョl avertizeazト pe Lehi sト plece din ネ嫗ra Ierusalimului, deoarece el profeネ嫺ネ冲e poporului despre nedreptトκ嬖le lor, iar ei cautト sト-i distrugト viaネ嫗. El cトネトフoreネ冲e trei zile テョn pustiu テョmpreunト cu familia sa. Pentru obネ嬖nerea scrierilor iudeilor, Nefi テョネ冓 ia fraネ嬖i ネ冓 se テョntoarce テョn ネ嬖nutul Ierusalimului. Relatarea suferinネ嫺lor lor. Ei le iau de neveste pe fiicele lui Ismael. Ei テョネ冓 iau familiile ネ冓 pleacト テョn pustiu. Suferinネ嫺le ネ冓 chinurile lor テョn pustiu. Traseul cトネトフoriilor lor. Ei ajung la apele cele mari. Fraネ嬖i lui Nefi se rトホvrトフesc テョmpotriva lui. El テョi face de ruネ冓ne, apoi construieネ冲e o corabie. Ei dau acelui loc numele de Abundenネ嫗 (Abundenネ嫗 va fi numitト, dupト cum aveam sト clarificトノ テョn 3 Nefi 1, ネ嫗ra de destinaネ嬖e, adicト America, nu cea de plecare n.a.) . Ei traverseazト apele cele mari cトフre un pトノテ「nt al fトトトヅuinネ嫺i ネ冓 apoi mai departe. Aceasta este conform cu relatarea lui Nefi; sau, cu alte cuvinte , eu, Nefi am scris aceastト cronicト." Apoi テョn capitolul 9, un detaliu copleネ冓tor, Domnul テョnsuネ冓, ネ冓 テョncト alネ嬖 12 care-l urmau, テョi oferト spre a citi o carte de テョnvトκ崙フurト: "ネ亙 ei s-au pogorテ「t ネ冓 s-au dus pe faネ嫗 pトノテ「ntului; iar primul a テョnaintat ネ冓 a stat テョn faネ嫗 tatトネui meu ネ冓 i-a dat (precum lui Mohammed, Coranul n.a.) o carte ネ冓 i-a cerut s-o citeascト. ネ亙 s-a テョntテ「mplat cト pe cテ「nd citea, el se umplea de Spiritul Domnului." テ始 sfテ「rネ冓t mult aネ冲eptatele clarificトビi apar テョn cartea a treia a lui Nefi, capitolul 11, de unde aflトノ ネ冓 vト informトノ ネ冓 pe dumneavoastrト, cト dupト inviere, Isus Hristos a ajuns chiar テョn America, テョn mijlocul oamenilor lui Nevi, care avizaネ嬖 fiind asupra morネ嬖i Domnului ネ冲iau cト va veni ネ冓 le va vorbi. Ceea ce s-a ネ冓 テョntテ「mplat, conform textului [189,454]. Evenimentul, datat cu timiditate ネ冓 precizie pentru anul 34 d.H., deci テョn deplinト concordanネ崙 cu istoria recunoscutト ネ冓 cu contorul repus pe zero, este ignorat cu totul de feネ嫺le bisericeネ冲i, de istorici ネ冓 de teologi de mai bine de 180 de ani, lトピテ「nd generaネ嬖ei noastre pleaネ冂a de a-l descテ「lci. Dar ce putere documentarト vor avea aceste fapte dupト テョncト cinci sute sau o mie de ani! Obiネ冢uit sト acord テョntregul respect lucrトビilor de acest gen ネ冓 cu speranネ嫗 neテョmplinitト de a afla ceva elemente despre Candelabrul- Menorト de la Paracas, Peru [170,(190)], cred cト ne gトピim din nou テョn faネ嫗 arhetipului Buturuga micト rトピtoarnト carul mare ; buturugト ocolitト cu discreネ嬖e ネ冓 prudenネ崙 de aceastト datト, poate pentru deschiderile poligamice, テョncト neepurate, ale lui Mormon. Jertfirea lui Isus Hristos, rトピtignirea sa, a mai tras o linie de demarcaネ嬖e テョn viaネ嫗 planetei iar beneficiile nu s-au lトピat aネ冲eptate. Maria, mama Sa, un altoi cu o genealogie nedefinitト ネ冓 neelucidatト, de la Adam テョncoace, fトビト chinuri ネ冓 trudト a fost ridicatト la rang divin iar locul テョn ierarhie este テョncト nedeterminat. Apostolii テョn schimb au avut cu toネ嬖i o moarte violentト [190,(204)]. Dupト ce Roma a ars incendiatト de Nero, vina ar fi preluat-o secta puネ嬖n numeroasト a creネ冲inilor, care au fost torturaネ嬖 ネ冓 arネ冓 de vii. Consecinネ嫗: trei secole mai tテ「rziu テョn timpul テョmpトビatului Teodosiu cel Mare, creネ冲inismul ajunsese singura religie oficialト テョn テ士periul Roman. Intre cele douト rトホboaie mondiale テョn Romテ「nia comuniネ冲ii, puネ嬖ni la numトビ luptau テョn ilegalitate, dupト 6 martie 1945 au ajuns la putere ネ冓 au condus ネ嫗ra pe culmi de glorie jalonatト prin congrese, pテ「nト テョn 1989 cテ「nd Domnul a ordonat deschiderea lagトビului socialist european ネ冓 inversarea punctelor cardinale テョn rugトツiune. Asia budistト a fost din nou pasatト. Orice manifestare テョn slujba rトピtignitului ネ冓 uzurpatului Isus Hristos, chiar ネ冓 cele artistice, au devenit prilej de rトピfトκ cultural. Pテ「nト la deplina clarificare, trebuie sト recunoaネ冲em テョnネ嫺lepciunea poporului romテ「n care a dat lumii o veche sintagmト テョn sprijinul SFINTEI TREIMI: Pentru ca al treilea sト poatト cテ「ネ冲iga, alネ嬖 doi trebuie sト se batト necontenit, テョn ordine ネ冓 la timpul stabilit. 窶廣utorul cautト sト ne convingト cト se bazeazト pe texte relevante, descoperite la Qumran sau la Marea Moartト. Nu ne explicト de ce este atテ「t de sigur cum cト 窶昿vanghelia lui Toma窶 chiar a fost scrisト de Sfテ「ntul Apostol Toma. Doar pentru cト acest fals moral cuprinde o テョnvトκ崙フurト ce susネ嬖ne o viaネ崙 imoralト ネ冓 se aratト a fi pe linia pトトテ「nト a curentului New Age?窶 Aici iarトκ冓 G.A. seamトハト leit cu D.B. Poate considerト New Age o construcネ嬖e ridicatト fトビト autorizaネ嬖e de la primトビia divinト. Noi nu. Dacト un document テョネ嬖 serveネ冲e cauza de ce l-ai contesta? Iar dacト te deranjeazト, nimeni nu te poate obliga sト-l scoネ嬖 la ivealト. [250,28] 窶彜e urmトビeネ冲e ネ冓 acum sト fie ネ嬖nutト sub control publicarea textelor referitoare la o ネ冲iinネ崙 strトプeche, relevantト pentru acest moment din istorie. De exemplu, Manuscrisele de la Marea Moartト, care se numトビト printre cele mai relevante documente (ネ冓 care au fost studiate mai bine de cincizeci de ani de un institut special constituit la New York 窶渡.a.) au fost puse recent sub regim de copyright ネ冓 ca urmare テョncト nu sunt publicate.窶 Fiecare cu patima din sufletul lui, mai amanト o vreme momentul cテ「nd omul テョネ冓 va ridica realmente privirea la cer. Cテ「nd omul se va テョnトネネ嫗 la cer pテ「nト la lトツaネ冰l Domnului va avea perspectiva revelaネ嬖e pe care a avut-o patriarhul Enoh. Dar Biblie trebuia sト mai rトノテ「nト o vreme manual de misticism, deci Cartea lui Enoh a fost exclusト din Biblie - ca dintr-un almanah テョn care fie cト adaugi, fie ca scoネ嬖, tot almanah rトノテ「ne. Priviネ嬖 din cosmos, de pe sateliネ嬖 sau de pe staネ嬖i planetare, pトノテ「ntenii par realmente de o singurト religie. Priviネ嬖 de aproape窶ヲ au テョnsト veleitトκ嬖 dogmatice nebトハuite. Neluaネ嬖 テョn seamト de Cel de Sus テョネ冓 clasificト creatorii, le stabilesc originile, rangul, raporturile de muncト ネ冓 viaネ崙. E ca ネ冓 cum turma de urmaネ冓 a defunctei oiネ嫺 Dolly cea Clonatト, ar テョncepe o exegezト a echipei de savanネ嬖 care au adus-o pe lume. (Romani 9,20) " Dar, mai de grabト, cine esti tu, omule, ca sト rトピpunzi テョmpotriva lui Dumnezeu? Nu cumva vasul de lut va zice celui ce l-a fトツut: Pentru ce m-ai fトツut aネ兮? Nu este olarul stトパテ「n pe lutul lui, ca din aceeaネ冓 frトノテ「ntトフurト de lut sト facト un vas pentru o テョntrebuintare de cinste, ネ冓 un alt vas pentru o テョntrebuinネ嫗re de ocarト? Mulネ孛mitト de sine ネ冓 de rata inflaネ嬖ei, pentru a nu テョncurca ネ冓 mai mult iネ嫺le instituネ嬖a bisericeascト tace mテ「lc ネ冓 se bucurト dacト un purtトフor de cuvテ「nt cu sentimente curate rosteネ冲e: 窶廩ristos nu poate fi demonstrat! テ始sト poate fi trトナt, iubit, rostit. 窶 Minunatト optiune liberul arbitru ! Dar dacト prea multe テョntrebトビi nu テョネ冓 primesc rトピpunsul, poate テョnaintトノ pe o pistト falsト! |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy