Anul acesta în comuna Repedea, județul Maramureș, s-a desfășurat a VIII-a ediție a „Sărbătorii Narciselor”. Cu acest prilej, l-am rugat pe dl. prof. dr. Vasile CURELEAC să ne spună câte ceva despre locurile în care cresc aceste minunate flori și despre sărbătoarea lor.

Domnule Cureleac, ca profesor, de geografie sunteți, poate, cel mai în măsură să ne vorbiți despre Poiana Narciselor, care se întinde pe teritoriul a două state. Vă rog să prezentați cititorilor noștri, în câteva cuvinte, aceste locuri minunate care se numesc Munții Maramureșului.

Munții Maramureșului reprezintă un spațiu geografic bine individualizat, care se întinde pe teritoriul județului Maramureș – România și pe teritoriul regiunii Transcarpatia – Ucraina. În general, acești munți se caracterizează printr-un fond forestier bogat și pajiști alpine, cu o rețea deasă de ape curgătoare, lacuri, cu faună cinegetică și piscicolă bogată și printr-o floră alpină unicat, cum ar fi această subspecie de narcise «Narcissus Poeticus». Împreună cu narcisele mai vegetează aici și alte plante cu importanță floristică, precum Gențiana punctata, Gențiana Lutea, Gențiana Excisa, Letopodium alpinum și altele.

Există multe asemenea poieni cu narcise la noi în țară?

În România, narcisele sunt răspândite insular, în ecotopuri diferite. Marta Bereș, în lucrarea sa „Narcissus Poeticus L. ssp. Stellaris din Munții Maramureșului” relatează că în România există 151 de localități unde narcisele vegetează în mod natural, printre care se numără și comuna Repedea, județul Maramureș, care devine din ce în ce mai cunoscută prin „Poiana cu narcise”, „Lacul Vindrel”, „Masivul Mehailecul”, peisaje alpine și montane cu aspecte deosebite și cu importanță turistică marcantă. Aceste obiective geografice fac parte din potențialul turistic natural al judeþului Maramureș și al Carpaților Orientali care, în viitor, vor face parte din rețeaua turistică europeană.

De ce Poiana Narciselor din Repedea este mai importantă decât celelalte locuri din Munții Maramureșului, în care cresc narcisele?

Răspândirea insulară a narciselor, poziția periferică-limitrofă precum și restrângerea habitatului în Munții Carpați joacă un rol floristic, ecologic și științific important. Narcisele sunt răspândite în Munții Maramureșului în mai multe stațiuni și anume: Polonenka, Șerban, Pop Ivan, Plaic, Tomnatic, la altitudini cuprinse între 1300-1937 m. Stațiunea Tomnatic-Sehleanu este mai importantă din punctul de vedere al suprafeței și a densității acestor specii de plante de origine mediteraneeană din halocen (perioadă de încălzire climatică). Aici, în etajul montan și subalpin, primăvara formează adevărate covoare albe, redând locului înfățișarea unui colț de rai. Suprafața acestei poiene depășește 100 ha. Narcisele vegetează în condiții climatice temperat continentale, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 0-2 grade Celsius, cu ierni geroase și lungi, precipitațiile sunt bogate peste 1200 mm/an, și pe terenuri cu soluri podzolice cu umiditate medie dar și excesivă pe terenurile mai plane. Cea mai ridicată densitate a narciselor se înregistrează în Culmea Sehleanu, Sehleanu Mic – 55 de exemplare/mp, iar densitatea medie este de 20-25 exemplare/mp. Important este și faptul că narcisele vegetează și dincolo de granița de stat, pe teritoriul Ucrainei, formând un covor unitar sub raport floristic cu o suprafaþă de peste 300 ha.

După cum este bine cunoscut, multe astfel de locuri frumoase au fost distruse în ultimii ani. Se face ceva în sensul de a ocroti această poiană, are ea statut de monument al naturii?
În judeþul Maramureș au mai existat două stațiuni cu narcise, și anume în localitățile Cîmpulung la Tisa și Teceu Mic. Narcisele din aceste stațiuni erau amplasate în lunca Tisei și au reprezentat cea mai joasă zonă de răspândire naturală a narciselor din Europa. Observăm că activitatea irațională și neimplicarea factorilor de decizie duce la dispariția speciilor valoroase pentru știință și pentru populație. Pe teritoriul Ucrainei, regiunea Transcarpatia, raionul Chust, în imediată apropiere de orașul Chust, se află „Valea Narciselor” o stațiune declarată încă din anul 1980 monument al naturii. Aceasta a fost inclusă în cadrul Rezervației Biosferei din Carpați și prezintă un interes științific deosebit, mai ales prin faptul că narcisele vegetează natural la cea mai joasă altitudine din Europa de 186 m cu o suprafață de peste 600 ha. Pe viitor trebuie întreprinse acțiuni știinþifice și ecologice comune cu reprezentanții Rezervației Biosferei din Carpați în vederea soluționării problemelor de conservare și ocrotire a narciselor și a altor plante endemice. Academicienii Nicolae Boșcaiu și Dan Munteanu din cadrul Academiei Române din Cluj Napoca împreună cu specialiștii Societății Ecologice din Maramureș au realizat studii privind condițiile de vegetație și răspândire a subspeciei, care, în prezent, are statut de monument al naturii. În anul 1999, la invitația conducerii Primăriei și a Consiliului Local s-au făcut demersuri pentru legiferarea „Poienei cu narcise” ca monument al naturii și s-a inițiat sărbătoarea „Nedeea narciselor” care, iată, anul acesta atinge a VIII - a ediție. Această sărbătoare a devenit o tradiție pentru locuitorii comunei și se desfășoară în ultima duminică din luna mai. Stațiunea cu narcise Tomnatic-Sehleanu a fost inclusă ca zonă nucleu din cadrul Parcului Natural a Munților Maramureșului cu o suprafaþă de 100 ha.

Turiștii și localnicii prezintă un pericol de distrugere pentru acest loc?

Poiana cu narcise Tomnatic – Sehleanu este situată la o distanță de peste 7 km față de centrul comunei, în apropierea graniței de stat cu Ucraina și, în ultimii ani, este vizitată de un număr tot mai mare de turiști. Dacă în trecut numărul turiștilor era redus, în prezent a crescut datorită reclamelor adecvate pe internet și în mass-media, dar nu turiștii și localnicii prezintă cel mai acut pericol de distrugere a acestei specii de plante, chiar dacă aceștia recurg la culesul ei. Considerăm că cel mai mare pericol este pășunatul excesiv, care duce la tasarea solului și distrugerea rădăcinilor plantelor. În prezent, conducerea comunei Repedea, împreună cu administrația Parcului Natural Munții Maramureșului, Consiliul Județean Maramureș, Societatea Ecologistă din Maramureș, Direcția Silvică Maramureș, Asociația de Dezvoltare Ivan Krevan, sunt preocupate de ocrotirea biodiversității în zonă. Aceste instituții și alte organizații trebuie să întreprindă măsuri de conștientizare a populației locale privind importanța floristică și ecologică a acestei specii și să găsească căi reale de protejare a ei. Una dintre măsuri este îngrădirea zonei strict protejate cu gard și interzicerea pășunatului în zona Vavercin. În această acțiune ecologică ar fi necesară o implicare mai serioasă a personalului Direcției Silvice Maramureș și Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului, care ar trebui să aplice măsuri de avertizare și sancționare împotriva celor care, în mod voit, distrug narcisele și alte specii de plante. Implementarea acestor acțiuni de protecție și conservare a biodiversității, conștientizarea populației sunt absolut necesare în păstrarea intactă a patrimoniului natural al florei și faunei.

Domnule profesor, în încheiere, dacă aveți un mesaj pentru turiștii care vizitează asemenea locuri precum Poiana Narciselor?

Toți avem față de generațiile viitoare obligația morală să ocrotim mediul geografic. La nivel global situația ecologică este critică, natura este deosebit de afectată, iar măsurile luate sunt insuficiente. Se țtie că bumerangul ecologic este periculos și inevitabil. De aceea, păstrarea și ocrotirea biodiversității necesită măsuri complexe și implicarea reală a factorilor de decizie.


Interviu realizat de Mihai TRAISTA