Iubesc și stăpânesc doar ce iubesc
pe cel iubit
îl voi iubi fără-ncetare
corabia coboară cerul tot în mare
și tălpile unesc marea de țărm

în mâini îți păstrez glasul
cu degetele pot să-l fac să cânte sau să plângă
și dacă pumnul mi-l ridic spre tâmplă
strâns bine, ca o scoică,
tac toate ceasurile
și doar pe tine te aud

între Est și Vest
marea e tot mai singură, cu fiecare răsărit,
cum și tu mai singur ești cu fiecare zi
de ură și-ntuneric alungată
cum eu mai singură sunt astăzi
în mijlocul câmpiei nesfârșite
străpunsă de un mac îngândurat.