Azi se transformă în ieri,
Pașii mi se șterg.
Ochi nu clipesc, respirația-nghețată
Suspendată în aer așteaptă
Ulima răsuflare.
Drumuri se rescriu, se șterg apoi.
Timpuri pe chipul proteic
Timpuri vechi, timpuri noi.

Din pântec și până-n mormânt
O zi și încă șase.
De la primul țipăt până la ultimul
Oftat, doar un rid;
Cândva o istorie în oameni,
Acum pașii cei noi se reașează,
Sigur, pe cei deja tociți.

Toți înapoi la ce n-au fost.
Din mâinile întinse ochii
Se închid, se retrag.
Urcăm cu spatele o scară nesfârșită.
Înainte de cuvinte și gânduri,
De negru și alb, haos și viață.

Cu spatele ștergând anii
ÃŽnainte de...