agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1632 .



Lacrima lui Ovidiu
personals [ ]
(vin…din anotimpul cu bob rubiniu si dulce)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Salvamaria ]

2007-08-28  | [This text should be read in romana]    | 



Se făcea din ce în ce mai târziu. Speranța cobora cărarea spre "așa a fost să fie".

Nimeni nu mă chemase pe numele mic, să-mi dăruiască Sentimentul că sunt Mare...și că pentru El există o casă.

Maria!...parcă m-a strigat în șoaptă o lacrimă.
Bucuria era dată la maximum unei ode.

Toamna nu-și tăiase încă frunzele, era seară de ora șapte, emoția s-a întors să vadă...contur de abur într-o voce caldă. Mi-a întins mâna într-un decor cu miros de alge curate și somn de pescăruși. Eu m-am ținut de un cuvânt dăruit când încă nu știam că această întâlnire se va naște spre a ne vorbi față în față.

Ia-mă de braț și spune-mi tu! Primii pași i-am făcut schimbându-i, să aibă același ritm...legănat în gând alb de nufăr.

Unde mergem? Te-am ascultat și-am zis: unde vrei tu, eu nu cunosc oricum locurile. Peste tot era acum presărat cu vis...

Ce mâncăm? Nu mi-e foame. În adevăr, eram lihnită, dar n-aș fi putut înghiți nici măcar o lacrimă. Votkă? Și o cafea...Mergea de minune cu cireșe de pământ. Þi-am dezbrăcat una, un gest reținut strâns, să ți-o așez eu pe buze. Am putut înghiți un nod. Cât aș fi vrut să vorbesc cu fata care ne servea, să vorbesc despre orice, până amânarea mi-aducea putin curaj să spun ceva mai inteligent. Se auzeau de undeva, prea tare, muzica și cuvintele lui Andrieș: «de câte ori vii, spui numai prostii»...O iluzie, dar așa mi-era...

Mi-ai întins o bucățică de hârtie, am schimbat pixurile și-ai poruncit : scrie ce-ți trece prin minte. Nu mai știu dacă mi-ai dat minute sau secunde, așa că am întins câteva cuvinte: aș vrea să scriu ce scrii tu,...mi-ai luat bucățica. Eu vroiam să adaug: când voi fi o lacrimă, dar aceste vorbe au rămas nescrise. Tu ai scris: (...). Te las pe tine să-ți aduci aminte, dar să-mi spui șoptit la ureche...Te ajut și-ți dăruiesc primele două cuvinte: ai rătăcit...

M-am ridicat și-am lipsit puțin. Atunci ai plâns, nu-i așa!? N-am plâns, erau lacrimile de pe linia vârstelor ce-o începusem eu, și tu îi dăduseși profil de Cleopatră. Atunci privirea ne-a destăinuit clipa. N-am plâns...

Când am ajuns în Piața, (altă)dată, statuia Poetului mi-a dăruit și el o lacrimă, sa fie. Þi-ai adus aminte perfect, ca dintr-un manuscris. Ascultam și îți sorbeam cuvintele lui:

"Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul
Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin."

...ca într-o sonată pentru violoncel și-o lacrimă, ia-mă în brațe, să simt adresa de acasă!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!