Esti acelasi tu...un tu acid si angelic...ascuns in manusa violet asezata stangaci pe mana unui copac batran...violetul din parul tau deranjeaza oameni si ganduri...violetul din irisul tau adoarme buimac printre fibrele copilului apus...ce dor iti e sa scrii...ai adormit aseara cu o lacrima in geana...ai uitat sa speli vasele din bucatarie, sa scuturi covoarele, sa varuiesti caramida...ai uitat sa te strigi pe tine..dar nu ai uitat sa il strigi pe el sau ea..nici nu stiu cine e!Iarta-ma ca am patruns in amalganul tau de ganduri dar nu ma ierta ca nu mai ies...ma simt asa de bineeeeeee!!!!!!