agonia
italiano

v3
 

Agonia.Net | Regolamento | Mission Contatto | Registrati!
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articolo Comunità Concorso Saggistica Multimedia Personali Poesia Stampa Prosa _QUOTE Sceneggiatura speciale

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


dello stesso autore


Traduzioni di questo testo
0

 I commenti degli utenti


print e-mail
Lettori: 2334 .



Cersetor
personali [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
di [toMcat ]

2008-08-26  | [Questo testo si dovrebbe leggere in romana]    | 



Cersetor

M-am surprins, cu oarecare uimire, de cat de usor le dau cate un ron unor el si ea, probabil frati, copii tiganusi care bantuie a la Gavroche in preajma buticurilor ramase intr-un gang pierdut in Drumul Taberei (blocul ‘Materna’, pentru bastinasi). Initial, recunosc, mi-a placut, estetic si sagalnic modul in care stiau sa ceara, cu zambet. Apoi, cu atat mai mult, cum ma vanau cand ma duceam la piata... (am plete, sunt usor detectabil...) M-am invatat cu ei; desi sunt miop, le aud fuga dupa mine. Am surprins-o pe nevasta-mea dandu-le 10 ron, odata, si nu mi-a picat bine, mai intai ca era o risipa, apoi ca ma gelozeam: cum adica? – nu sunt eu singurul lor binevoitor?... Stiu sigur ca sunt pusi de parinti sau de vreun ‘peste’ sa faca asta, si ca banii nu le raman lor. E posibil ca si multe batranele cu durere si umilinta in ochi sa fie prinse in aceeasi plasa a nenorocirii mafiote, poate chiar a unora care cersesc si ei mimand o durere ce le tradeaza minciuna si pe care ii stiu, tot din preajma – lor nu le-am dat, pentru ca sunau fals.
Aud acum cateva zile ca Vaticanul (pe care nu-l simpatizez in mod deosebit, din motive care nu-si au locul aici) a luat o laudabila pozitie in apararea a ceea ce s-ar putea numi institutia cersetoriei. Si are dreptate. Din doua ratiuni, pe care o sa le iau invers. Mai la urma, pentru ca nu stii care oameni sunt napastuiti sau nu, sau doar escroci. Nu poti sti. E bine totusi sa te uiti la fata omului, daca ai un minim simt psihologic: iti vei da seama daca e un escroc, cu siguranta. Dar daca e doar o exploatata de escroci? N-ai cum sa stii. Si chiar daca ai banui ca asa e, nu e normal sa-ti fie mila gandindu-te ca poate ia bataie sau ramane flamanda intrucat ‘nu si-a facut norma’? (Am folosit intentionat femininul intru a sublinia ca nu dau niciodata bani barbatilor, ci doar femeilor si copiilor, dupa ce ma uit bine la ei.)
Argumentul ca incurajam asfel ‘plaga crestinatatii’ are un pic de logica, dar nu dreptate. In varianta politica, aceasta logica se numeste social-democratie, adica o ciuma mai mare care ruineaza toti banii munciti, pretinzand ca da ceva. De fapt, fura. Iar furaciosii nu dau niciodata, pentru ca sunt zgarciti la suflet. Daca dau cate ceva, e ca sa se laude ca au dat... In felul asta ucid in om mila, bunavointa, si batjocoresc pilda Bunului Samaritean. Mi s-a intamplat sa ridic un om de pe strada si sa descopar ca era doar un alcoolic. Nevasta lui s-a uitat ciudat la mine: ce nebun ar face asta – nu era normal, dracului, sa-l lasi sa zaca acolo? Eu insa n-aveam de unde sa stiu cine era – doar am vazut un om cazut pe langa care altii treceau nonsalant - iar apoi mi-a fost rusine sa il las acolo, ca pe o carpa aruncata.
In primul rand insa, a da ceva cuiva inseamna a primi ceva. Binecuvantarea unui cersetor are putere precum rugaciunile sfintilor. Poate ca iei teapa, la un scenariu bine regizat (‘Ti-e mila, ti-am luat banii’...) Dar nici o legatura aici cu actul in sine. E ceva intre tine si Dumnezeu. Poate ca era Iisus cel caruia i-ai dat un pahar cu apa sau l-ai vizitat la inchisoare, sau l-ai ridicat de pe jos.
Nici un negot aici. Cei care au mila cu adevarat nu cred ca mantuirea se obtine prin fapte calculate. Ispita, sigur, exista. Dar daca lacrimezi un pic cand auzi o binecuvantare de la babuta din colt, stii ca e de la Dumnezeu.

Felix-Gabriel Lefter

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Questo è l'Olimpo della Lettertura, della Poesia, e della Cultura. Se hai piacere di partecipare alle nostre iniziative scrivi altrimenti appaga la tua conoscenza con gli articoli, la saggistica, la prosa, la poesia classica e/o contemporanea oppure partecipa ai nostri concorsi. poezii
poezii
poezii  Cerca  Agonia.Net  

La riproduzione di qualsiasi materiale che si trova in questo sito, senza la nostra approvazione, é assolutamente vietata
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politica di condotta e confidenzialità

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!