dacă ai ști de câte ori am trecut linia albă continuă
și am înghițit contrasensul
m-am scăldat în lumina ascuțită a farului chiar cu o clipă înainte de izbitură. mi-au strâns creierii pe ziarul de ieri.


am știu că mă vei întreba cum mai sunt.
trupul meu rămas între fiare dansează cu iubiții de cretă. le consumă febra. le fură gândurile. trupul meu se dizolvă în sângele poeților și îi ucide lent în oglindă.


am lăsat un semn mic în șosea. o bornă ciobită dată cu var. o cruce albă surpată de ploaie. am lăsat un semn care să dispară nu la mult timp după ce trec.