Picură secunde reci pe lângă tine,
Cu gânduri goale despre mine,
fără sine. Stau plecând.
În alte lumi sunt tot eu.
Nu mai știu mult, dar măcar acolo
pot să mă ascult.
"Când" îmi pare greu
îmi pare departe și rece,
Un frig presupus ce mă arde
Alunec, mă ridic, alunec încă un pic.
"Când" o sa fac cum vreau?
Dintre gândurile multe care erau
Mi-au rămas doar frânturi,
Și-mi spun : „în altă noapte, în altă lume
și fără altă tu, din nou ai să le înduri.
Oftezi. Uiți. Te frămânți. ”
Dospește aburind întrebarea,
nespusă, neauzită, nescrisă, necitită.
Când?