zăpada e albă,
albul ei e efemer…
o picatura de sânge îi schimbă culoarea.
un strop de murdărie – și el pătează
nevinovăția omătului…
un scuipat mudărește,
un bob de noroi – o înnegrește.
de ce oare lacrima nu schimbă culoarea
picăturii de nea?
de ce durerea nu lasă urme pe albul ucigător?