agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-28 | [This text should be read in romana] | Submited by gena gurau
Omul bătrân, dezamăgit de lucrurile toate,
din pragul casei în soarele molcuț privește câinele și cățeaua ce dau frâu liber instinctului. Pe gura fără dinți se aleargă muștele. Femeia i-a murit de ceva timp. Și ea la fel ca toate cățelele nu vroia să știe de nimic, dar avea instinct. Omul bătrân adulmeca - încă nu era fără dinți -, noaptea venea, se culcau în pat. Era bun instinctul. Ceea ce place la un câine este marea lui libertate. De dimineață până seara hoinărește pe stradă; și acu' mănâncă acu' doarme, acu' se împerechează: nici măcar nu așteaptă noaptea. Cugetă, precum adulmecă, și mirosurile pe care le simte sunt ale sale.. Omul bătrân își amintește că odată, ziua, a făcut-o și el precum câinele într-un lan de grâu. Nu mai știe cu ce cățea, dar își amintește soarele mare și sudoarea și pofta de-a nu termina niciodată. Era ca într-un pat. De s-ar întoarce anii, ar vrea s-o mai facă tot într-un lan de grâu. Coboară pe stradă o femeie și se oprește să privească; trece și preotul și întoarce capul. În piața publică se poate face orice. Până și femeia, care are o reținere în a-și întoarce capul după bărbat, se oprește. Doar un puști nu rabdă jocul și aruncă în el cu pietre. Omul bătrân se-nfurie. [ianuarie 1936] din volumul "Lavorare stanca" ("Munca obosește") Cesare Pavese - Poezii Editura Humanitas 2008
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy