Cand ultima suflare o pastram inca pe buze
La cap asteptandu-ma ale mele calauze
Venele sufletului au inceput sa ma doara
Atinse de-o soapta venita de-afara

Nu ma temeam, caci eram deja moarta
Sangerasem prea mult cu inima toata
Nu as fi vrut sa te iau dupa mine
Sa te pierzi si tu prin lucruri straine

Tu nu stiai ce faci sau ce te asteapta
Asa ca de mana amandoi coboram cate o treapta
Ma purtai pe brate , si aripi ai prins
Nici n-am simtit…cat de usor ne-am desprins



Am ramas noi sub bolta de stele
Si soaptele noastre se scurg printre ele
Apoi se propaga in ganduri si vise
Pazite de ingeri cu aripi deschise