Bărbații sînt dornici plini de fantezie,
Misterul feminin le dă aritmie,
Dar la escapade ei nu dau valoare,
Ne-admițînd însă, gândul de-amânare.

Prin meschinării pătrund în noutate,
Impulsuri mascând prin gesturi derutate,
Falsele dorințe sînt satisfăcute,
Negîndind că-n vicii,nu găsesc virtute.

Transfigurați fiind de propriul lor festin,
Nu pot administra o liniște-n cămin,
Familia-și dezbină,producînd impas,
Putere de-aÈ™ avea,le-aÈ™ reteza din nas.

Viața nu-și conduc așa cum se cuvine,
Partea violentă nu și-o pot reține,
Doar prin purtări nedemne devin misogini,
Neglijînd chear drumul lor, dinspre origini.